IFRS® 2017, cea mai recentă ediție ce cuprinde textul consolidat al normelor autorizate ale Consiliului pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB®), este disponibilă acum pentru achiziționare, în format electronic. Aceasta este, de altfel, singura ediție oficială publicată a ...
Publicarea celei de-a doua variante a datelor provizorii referitoare la dinamica produsului intern brut în 2016 a fost urmată de o serie de analize care prezintă cel mai mare interes și pentru profesioniștii contabili. Se știe că, la interval de un trimestru, datele care privesc creșterea economică sunt reexaminate în funcție de sporirea volumului de informații.
În contextul dezbaterilor consacrate evoluțiilor din economia noastră națională, cu accent pe modul în care sunt influențate de politicile fiscal-bugetare, prezintă un interes aparte datele statistice ale Băncii naționale a României (BNR) referitoare la contul curent al balanței de plăți și la datoria externă. Contează foarte mult modul în care demarează un exercițiu fiscal-bugetar în conexiune cu factorul extern, într-o lume în care, în pofida a tot felul de derapaje, continuă procesele de integrare și globalizare.
Nu este dificil de constatat că agenda publică a devenit, în ultimele zile, tot mai încărcată cu luări de poziție, contacte, analize referitoare la exercitarea de către țara noastră a calității de membru al Uniunii Europene. Participarea președintelui Klaus Iohannis la summitul de primăvară și pregătirea prezenței sale la marcarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma (act fondator al actualei UE), întâlnirile de la Bruxelles ale premierului Sorin Grindeanu, vizita în România a comisarului european Corina Crețu, schimburile de mesaje pe teme fiscal-bugetare, examinarea, în comun, a măsurilor urgente de accelerare a accesării fondurilor europene sunt numai câteva dintre momentele și preocupările legate tocmai de statutul țării noastre în UE.
În momentul de față dispunem de datele esențiale privind factorii care au contribuit la sporul de PIB pe anul precedent, factori cu acțiune economică permanentă, dar cu specificitățile inerente fiecărei perioade supuse analizei. Pe bună dreptate, din motivele bine cunoscute de profesioniștii contabili, o atenție deosebită s-a acordat și se acordă procesului investițional.
În prezent, cel puțin trei elemente de interes major din sfera macroeconomică fac obiectul unor comentarii și analize care, în mod firesc, îi preocupă și pe profesioniștii contabili. Conexiunile obiective dintre micro și macroeconomie impun o urmărire permanentă a evoluțiilor specifice deoarece – în calitatea lor de participanți la fundamentarea actelor decizionale ale clienților – experții contabili și contabilii autorizați acționează în cunoștință de cauză, inclusiv pe baza documentării sistematice, neîntrerupte, asupra a tot ceea ce influențează și poate influența rezultatele fiecărei entități economico-sociale.
Fiecare zi, fiecare săptămână oferă numeroase argumente în sprijinul ideii că, în perioada actuală, s-au înmulțit dezbaterile consacrate unor teme de importanță majoră pentru economia noastră națională, cu impact direct și indirect asupra activității profesioniștilor contabili. Este adevărat, spațiul public a fost acaparat, în mare măsură, de teme care asigură creșterea ratingurilor posturilor de televiziune și radio, precum și ale presei print.
La orice cronică a actualității vom face trimitere, nu ne va fi dificil să constatăm că tema realismului unor anticipații referitoare la evoluția de ansamblu a economiei românești s-a situat în miezul dezbaterilor din spațiul public. Sigur, există o interpretare foarte largă a conceptului de realism, începând cu sensul lui propriu operelor literare, însă, evident, ne interesează în primul rând o posibilă definiție aplicată la aria de exercitare a profesiei contabile.
În calitatea sa de organism care gestionează profesia contabilă din România, CECCAR se implică permanent în dezvoltarea profesională a membrilor săi, menținând în același timp un parteneriat strâns și constructiv cu toate părțile interesate, în special cu normalizatorul român și cu ...
Nu încape urmă de îndoială că interesul față de publicarea datelor-semnal privind creșterea economică în trimestrul IV și pe întregul an 2016 se află la cote deosebit de înalte. În evoluția produsului intern brut, profesioniștii contabili, toți economiștii au extrem de multe surse de analiză, de evaluare, de anticipare la nivel microeconomic, deoarece cunosc foarte bine țesătura de legături, dimensiunile și profunzimea schimburilor de activități la scară națională și, totodată, influența proceselor de integrare și globalizare pe arii regionale, europene și mondiale.
Nimic mai firesc decât o dezbatere pe tema factorilor creșterii economice în procesul de analiză și adoptare a proiectelor de buget pe anul în curs și a proiecției macroeconomice până la orizontul anului 2020. În fond, de la evoluția posibilă și probabilă a PIB se cuvine să se pornească în estimarea obiectivelor propuse în vederea anticipării ritmului de creștere a economiei.
Cu siguranță, cititorii au reținut că una dintre ideile principale afirmate la recenta Conferință Națională Extraordinară a CECCAR a fost aceea a promovării consecvente a dialogului spre toate azimuturile, începând cu membrii și între membrii organizației noastre profesionale, continuând cu organizații și asociații partenere și terminând cu instituțiile publice, în primul rând cele cu funcții de reglementare.
Oricât de mari, de presante și de stresante sunt preocupările noastre cotidiene, nu putem să ignorăm evenimente de anvergură mondială decât cu asumarea riscului enorm de a ne decupla de la realitățile lumii în care trăim, cu toate consecințele extrem de grave care decurg de aici.
Incontestabil, experții contabili și contabilii autorizați au, comparativ cu cei de alte profesii, marele avantaj că știu exact despre ce este vorba în materie de „construcție” a bugetului la scară națională, că nu trebuie să li se explice conținutul noțiunii de buget general consolidat. Din această perspectivă le este și mai lesne să identifice abordările inadecvate, de pe poziții de partizanat politic, și să-și concentreze atenția asupra unor teme de fond.
Încheiem anul 2016 în atmosfera sărbătorească obișnuită – cea care ne-a marcat și ne marchează drumul în viață, de la copilărie până la senectute. Chiar dacă această atmosferă este dominantă, în preocupările noastre își găsesc loc (cel puțin) unele reflecții care vizează nu numai momente specifice acestor zile, ci și cele care privesc ceea ce numim ansamblul.
La ora apariției numărului de față al publicației noastre se cunosc rezultatele oficiale aproape complete ale alegerilor parlamentare din 11 decembrie a.c. Astfel, se configurează, în primul rând, structura politică a actualului Parlament al României. Programele electorale au oferit, la rândul lor, o anumită perspectivă a obiectivelor Legislativului pentru mandatul constituțional de patru ani. Similitudinea unor „ținte”, centrate mai ales pe posibile efecte sociale, îndreptățește, în mare măsură, predicțiile referitoare la agenda noului Parlament.
„Actori de pus în ramă”
„Ziua Enescu”: „armele” magice ale Luceafărului muzicii româneşti
Un pas decisiv pentru demararea turismului spaţial
Vara Magică, sub veghea lui Mihai Eminescu
Reinventarea Grădinii cu Filme
Acces la vestigiile din adâncuri
Un amfiteatru la... înălţime
(Re)descoperirea „nevoii de celălalt”