Valorificarea informațiilor financiar-contabile în luarea deciziilor manageriale din entitățile agricole. Studiu empiric

Valorificarea informațiilor financiar-contabile în luarea deciziilor manageriale din entitățile agricole. Studiu empiric

Numărul 14-15, 5-18 iulie 2016  »  Expertiza și auditul afacerilor

prof. univ. dr. Partenie Dumbravă
drd. Radu Vlad Bercean
Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca

ABSTRACT

Capitalizing on Financial and Accounting Information in the Managerial Decision-Making of Agrarian Entities. Empirical Research

This research is aimed at presenting the capitalization of financial and accounting information with Romanian agrarian entities. In this context, based on the performed empirical research, we have identified what is the impact of certain factors on the financial and accounting system, while also outlining the materiality of financial and accounting information in the decision-making process of these entities. Our research relies on the feedback received from respondents to a poll targeting a sample of entities operating in the agrarian production sector.

Key terms: agrarian operation, financial and accounting system, managerial decision-making, financial and accounting information

În cadrul acestui studiu ne propunem să pre­zen­­tăm modul în care sunt valorificate informațiile financiar-contabile din entitățile agricole românești. În acest context, pe baza cercetării empirice realizate, am identificat impactul unor factori asupra sis­te­mului financiar-contabil, punând în același timp în evidență și semnificația informației finan­ciar-con­tabile în luarea deciziilor manageriale din aceste en­tități. Studiul se bazează pe răspunsurile ob­ținute de la respondenți pe baza unui chestionar distribuit la un eșantion de entități din domeniul producției agricole.

Introducere

Obiectivul principal este realizarea unui stu­diu empiric referitor la modul în care sunt valo­rificate in­formațiile financiar-contabile din enti­tățile agri­cole românești.

Obiectivul poate fi realizat prin testarea unor ipoteze de lucru asociate acestuia.

1. Forma juridică a entităților agricole. Ne așteptăm ca majoritatea entităților din agricultură să fie fără personalitate juridică (persoane fizice in­dividuale). Menționăm că, după verificarea primei ipoteze de lucru, reținem în continuarea studiului doar acele entități care organizează evidență conta­bilă, res­pectiv un număr de 44.
2. Impactul structurii de producție asupra sistemului financiar-contabil. Ne așteptăm ca ma­joritatea respondenților să considere impor­tantă structura de producție, având în vedere implicațiile acesteia asupra situației economice a entității.
3. Metoda de organizare a evidenței conta­bi­le în entitățile agricole. Ne așteptăm ca majorita­­tea entităților din agricultură să opteze pentru con­tabilitatea în partidă dublă.
4. Finanțarea entităților agricole. Elemen­tele importante urmărite în cadrul cercetării sunt sur­sele de finanțare ale entităților din agricultură și alter­na­tivele pentru finanțarea acestora.
5. Valorificarea informațiilor financiar-con­tabile în entitățile agricole. Această ipoteză vizează utilitatea și utilizarea informații­lor financiar-conta­bile în luarea deciziilor manageriale în aceste enti­tăți, evidențiind totodată sursele de informare.

Pentru fundamentarea opiniilor și aprobarea rezultatelor am apelat la un studiu empiric, în intro­ducerea căruia am făcut o revizuire sumară a stadiu­lui actual al cunoașterii. Urmează metodologia de cercetare efectuată pentru acest studiu. Ipoteze­le de lucru și rezultatele cercetării sunt prezentate în continuare. Studiul se încheie cu concluzii, propu­neri și perspective ale cercetării.

1. Stadiul actual al cunoașterii

Literatura bibliografică și empirică este relativ restrânsă în acest domeniu, existând puține studii naționale și internaționale cu privire la acest subiect. În acest context, în continuare vom face referire la câteva dintre acestea.

☑ În studiul empiric Agricultura de semi-subsis­tență în România: perspective de dezvoltare (Giurcă, 2011), autoarea oferă un cadru general cu privire la problematica agriculturii de subzistență în țara noas­tră. Aceasta concluzionează că, pentru trei mili­oane de „ferme” sau „gospodării” care nu sunt eligi­bile pentru ajutorul acordat prin pilonul I al Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene, Guver­nul ar trebui să continue politica de consolidare a lor prin di­verse mă­suri, precum cea referitoare la pen­­sia via­geră, sau prin utilizarea la maximum a măsurilor din cadrul pilonului II, cum ar fi diversifi­carea activităților, sprijin pentru IMM-uri și încura­jarea activităților în acest dome­niu.

☑ În lucrarea Consolidarea exploatațiilor agri­cole (Luca și alții, 2012), autorii arată că în 2010 nu­mă­rul total al exploatațiilor agricole era de 3.859.000, cu 2% mai puține decât în anul 2007, pe o suprafață utilizată de 13,3 milioane ha (ceea ce în­seamnă o di­­mensiune medie de 3,45 ha/fermă, aproape neschim­bată în perioada ultimilor trei ani). Dintre acestea, 99,2% erau exploatații fără personali­tate juri­dică (fer­me individuale, persoane fizice au­to­riza­te, între­prinderi familiale), operând 56% din totalul te­renu­lui agricol înregistrat, adică în medie 1,95 ha/fermă. Celelalte 31.000 de exploatații agri­cole, cu perso­nali­tate juridică, utilizau 5,8 mili­oane ha (44% din total), având o mărime medie de 191 ha/exploatație.

☑ Lucrarea Quelle politique agricole pour les exploitations de subsistance et semi-subsistance en Roumanie? (Ghib și Cioloș-Villemin, 2009) sublinia­ză faptul că, deși sunt mar­ginalizate de politicile agri­cole naționale și europe­ne, fermele mici au rolul de amortizor social, care a permis României să par­curgă fără tulburări socia­le perioada dificilă a anilor 1990, când dezindustria­lizarea a generat un șomaj prematur, care și-a găsit o atenuare în practicarea agriculturii de subzistență. Deci agricultura este ra­mura economiei naționale unde s-au găsit soluții economice și sociale pentru o parte importantă a po­pulației țării.

☑ Studiul The Importance of Information through Accounting Practice in Agricultural Sector-European Data Network (Vazakidis și alții, 2010) ana­lizează diferențele dintre practicile contabile, ro­lul și magnitudinea informației conta­bile în sectorul agricol. Autorii concluzionează că prin­cipala contri­bu­ție a IAS 41 Agricultura este de a oferi un cadru conceptual puternic în practica con­tabilă agricolă, iar Rețeaua de Informații Conta­bile Agricole (RICA) este o rețea de date cu experiență care ar putea fi un ghid pentru aplicarea IAS 41. În țara noastră, Or­dinul ministrului finan­țelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Re­glementărilor contabile pri­vind situațiile financiare anuale indivi­duale și situa­țiile financiare anuale con­solidate a realizat primii pași în adop­tarea prevederilor IAS 41.

☑ În lucrarea Sustainable Agriculture through ICT Innovation (Gašper, 2013) sunt prezentate as­pecte privind activitatea fermierilor din societatea modernă, care se confruntă cu o mulțime de docu­men­te. În plus, de multe ori, aceștia nu au o imagine cuprinză­toare asupra fermei, ceea ce duce la scăde­rea capa­ci­tății de luare a deciziilor. Autorul propune o solu­ție software care oferă o imagine asupra con­ta­bilității, trasabilitatea animalelor și raportărilor către RICA. Promovarea acestor sugestii ar putea îm­bunătăți efi­ciența și ar duce la rezultate mai bune, fără in­vestiții mari.

☑ Studiu empiric privind raportarea finan­cia­ră a activelor necorporale de către firmele românești (Fădur și alții, 2011) evidențiază fap­tul că principalii utili­zatori ai situațiilor financia­re sunt creditorii și fis­cul, spre deosebire de siste­mul anglo-saxon, în care raportările financiare sunt destinate în special in­ves­titorilor. Privind lucrurile din această perspectivă, putem înțelege de ce accen­tul în raportările fi­­­nan­ciare cade pe partea tangibilă a activelor imobilizate. Normele contabile românești sunt restrictive cu pri­vire la recunoașterea și eva­lua­rea activelor ne­cor­po­rale, iar iden­tificarea și măsurarea elemente­lor de activ care determină diferența dintre valoarea con­tabilă netă și valoarea de piață presupun costuri suplimentare. Multe dintre soluțiile propuse pentru a rezolva „pro­ble­ma” activelor necorporale se ba­zea­­­ză pe furniza­rea de informații suplimentare refe­ri­toare la active­le intangibile în raportarea anuală.

☑ În Studiu empiric privind practicile de conta­­bilita­te managerială (Jinga, 2014) se arată că 64 de respondenți din 67 care au participat la un sondaj pe această temă consideră că informațiile oferite de con­ta­bi­litatea managerială sunt utile. Răspunsu­rile va­li­dea­ză prima ipoteză a cercetării autorului: ma­jo­ri­tatea respondenților consideră că informa­țiile ofe­rite de contabilitatea managerială sunt utile. Tot­odată, evidențiază cele mai importante cauze care con­duc la modesta dezvoltare a contabilității mana­ge­riale: personal insuficient; lipsa unui sistem inte­grat de raportare; informații diferite în aplicații dis­tincte; neînțelegerea proceselor; detalierea scă­zută a infor­mației contabile sau lipsa/imposibili­tatea co­lectării unor informații relevante la nivelul dorit de detaliu; pregătirea tuturor analizelor în Excel, cu investiția de timp necesară; limitarea timpului; absența unei structuri organizaționale re­ceptive la astfel de deci­zii; lipsa ce­rerii pentru in­formațiile fur­ni­zate de contabilitatea managerială, acestea fiind desti­nate doar compa­niei-mamă; insu­fi­cienta instrui­re profesională în domeniu.

2. Aspecte privind metodologia cercetării

La baza studiului realizat se află un chestionar care conține întrebări închise și deschise pentru un eșantion de 130 de entități agricole, validând răs­pun­surile a 121 dintre acestea.

Așa cum am mai precizat, după verificarea pri­mei ipoteze de lucru, reținem în continuarea studiu­lui empiric doar entitățile agricole care organizează și conduc evidență contabilă, în număr de 44.

Demersul de cercetare presupune o abordare atât de natură calitativă, cât și cantitativă, având la bază date empirice înregistrate pe un eșantion de exploatații agricole românești. Latura calitativă a cercetării constă în faptul că realizarea studiu­lui se bazează pe interpretare, explicație și înțele­gere, iar la­tura cantitativă se justifică prin recur­gerea la mă­surări, cuantificări și exprimări cifrice ale unor fe­no­­mene ce vor fi studiate.

În faza de adunare a datelor, am apelat la teh­nici de culegere mediată a informațiilor din chestio­narele care au fost completate la direcțiile pentru agricultură județene și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agri­cultură (APIA). În ceea ce privește pre­lucrarea și analiza datelor, metodele utilizate au fost analiza comparativă empirică – pentru identificarea ase­mănărilor și deosebirilor dintre informațiile culese de la exploatațiile agricole luate în studiu – și anali­za cantitativă.

Procedeele circumscrise tehnicilor pe care le-am utilizat sunt gruparea statistică, estimarea va­rianței, a mediei și clasificarea. Instrumentele in­dispensabile realizării demersului de cercetare au fost chestionarele, baza de date, foaia de obser­vație și indicii statistici și financiari.

3. Verificarea ipotezelor

În analiza datelor am folosit programul SPSS (Statistical Package for the Social Sciences), unul din­tre cele mai utilizate pachete software în analiza statis­tică a datelor. Primul model a apărut în anul 1968, apoi a evoluat până la versiunea 15 și aria de aplicabilita­te s-a extins de la o versiune la alta, odată cu mo­dul de operare și cu facilitățile oferite. Astăzi, programul este utilizat în marketing, cercetare ex­perimentală, educație, sănătate etc. În afară de ana­lizele statistice posibile, acesta are componente pu­ternice pen­tru managementul datelor (selectare, reconfigurare, creare de date noi) și pentru docu­men­­tarea acestora (există un dicționar metadata, care reține caracteris­tici ale datelor). Se mai pot adă­u­ga flexibilitatea privind tipurile de date acceptate și modulul de construire a rapoartelor.

1. Forma juridică a entităților agricole. Ne aș­teptăm ca majoritatea entităților din agricultură să fie fără personalitate juridică (persoane fizice in­divi­duale).

Situația juridică a entităților prezentate de res­pondenții chestionarului este redată în Tabelele 1 și 2.

Tabelul 1. Forma juridică a entităților
din agricultură (statistică)
Răspunsuri valide121
Răspunsuri nevalide0
Mediană1
Valoare modală1
Deviație standard1,43
Sursa: Proiecția autorilor.

Numărul celor care au răspuns la aceas­tă ches­tiune este de 121, cifră care corespun­de cu mări­mea eșantionului, iar numărul non-răs­punsurilor este 0.

Valoarea modală este 1, ceea ce indică fap­tul că cea mai frecventă formă juridică a entităților din agricultură este persoana fizică individuală.

În pro­gram am codificat entitățile astfel: 1 –persoane fizice individua­le, 2 – PFA, 3 – cooperații agricole, 4 – SNC, 5 – SRL și 6 – SA.

Tabelul 2. Forma juridică a entităților din agricultură
Forma
juridică
Entități
agricole
ProcenteProcente
valide
Procente cumulate
Persoane fizice individuale7763,6463,6463,64
PFA1915,7015,7079,34
Cooperații agricole86,616,6185,95
SNC21,651,6587,60
SRL129,929,9297,52
SA32,482,48100
Total121100100100
Sursa: Proiecția autorilor.

Din datele de mai sus se poate observa că, din cele 121 de entități agricole, 77 sunt persoane fizice individuale, 19 – PFA, 8 – cooperații agricole, 2 – SNC, 12 – SRL și 3 – SA. Altfel spus, 63,64% dintre entitățile analizate sunt persoane fizice individuale, 15,70%– PFA, 6,61% – cooperații agricole, 1,65% – SNC, 9,92% – SRL și 2,48% – SA.

 Concluzii, opinii și sugestii preliminare

Așa cum era de așteptat, majoritatea entităților agricole nu au personalitate juridică, fiind persoane fizice individuale, de unde rezultă dimen­siu­nile re­duse ale acestora și caracte­rul lor de subzistență, con­firmându-se arti­colele, studiile și statisticile an­terioare. Luca și alții (2012) evidențiază că în anul 2010 99,2% dintre exploata­ții erau fără persona­litate juridică, iar Giurcă (2011) concluzio­nează că trei milioane de „ferme” sau „gos­podării” nu sunt eli­gibile pentru ajutorul acordat prin pilo­nul I al PAC și că Guvernul ar trebui să con­ti­nue politica de consolidare a acestora prin diverse mă­suri.

Opinia noastră este că în România nu a existat o politică coerentă de concentrare și stimulare a ca­pi­­talu­lui în exploatații agricole comerciale, persis­tând structuri productive fărâmițate, ine­ficiente, cu producție destinată consumului propriu și mai pu­țin pieței. Această stare de fapt s-a datorat inexisten­ței unei strategii de restructurare și dez­voltare în agricul­tură, accentuării gradului de îmbă­trânire a populației și unui sistem incoerent de cre­di­tare și fi­nanțare.

Propunem autorităților competente elaborarea unei strategii care să facă posibilă trecerea cât mai rapidă de la exploatația agricolă familială (de sub­zis­tență) la cea de tip comercial, care să fie baza coo­­perativelor agricole moderne, orientate spre piață.

Aceasta se poate realiza prin stimularea tineri­lor spre a deveni fermieri activi, un sistem na­țio­nal de subvenționare apropiat de cel al țărilor din UE, o politică de creditare specială pentru entită­țile agrico­le și un cadru legislativ favorabil formelor asociative.

Considerăm că nu putem vorbi de un sistem fi­nanciar-contabil propriu-zis în cadrul entităților agricole de subzistență, de cele mai multe ori buge­tul fer­mierului confundându-se cu cel al entității.

2. Impactul structurii de producție asupra sistemului financiar-contabil. Ne așteptăm ca ma­joritatea respondenților să considere impor­tantă structura de producție, având în vedere implicații­le acesteia asupra situației economice a entității.

Tabelul 3. Impactul structurii de producție
asupra sistemului financiar-contabil (statistică)
Răspunsuri valide44
Răspunsuri nevalide0
Mediană1,00
Valoare modală1
Percentilă    25
                      50
                      75
1,00
1,00
1,00
Sursa: Proiecția autorilor.

În program am folosit următoarele co­dificări: 1 – foarte important, 2 – impor­tant, 3 – mai puțin im­­por­tant și 4 – nu este important.

Cei mai mulți res­­pon­denți con­si­deră că struc­tura de producție are un im­pact foarte impor­tant sau important asupra siste­mului fi­nan­ciar-contabil.

Tabelul 4. Impactul structurii de producție
asupra sistemului financiar-contabil
Variantă
răspuns
Entități
agricole
ProcenteProcente
valide
Procente cumulate
Foarte important2147,7347,7347,73
Important2045,4545,4593,18
Mai puțin important12,272,2795,44
Nu este important24,554,55100
Total44100100100
Sursa: Proiecția autorilor.

93,18% dintre respondenți (41 de persoane) consideră că impactul structu­rii de producție asu­pra sistemului financiar-con­ta­­bil este foarte important sau important și doar 6,82% (3 respondenți) cred că acesta este mai puțin impor­tant sau că nu este important.

 Concluzii, opinii și sugestii preliminare

Observăm că structura de producție are influ­en­țe majore asupra sistemului financiar-contabil din entitățile agricole, deoarece durata ciclului de producție este stabilită în funcție de structura de pro­ducție aleasă, cu impact asupra costurilor fixe și variabile și implicit asupra profitului. Acest re­zultat este convergent cu cel al unor lucrări anteri­oa­re. Zahiu (1996) concluzionează că struc­tura de producție este suportul material al structurii econo­mice, exprimată prin proporțiile dintre costuri­le de producție generate de îmbinarea și combinarea ra­murilor, mai ales prin proporțiile dintre costurile fixe și cele variabile și impactul acestor proporții asu­pra profitului.

Părerea noastră cu privire la structura de pro­ducție a exploatațiilor agricole, alături de cele su­bli­ni­a­te ulterior, este aceea că, deși trebuie urmat mo­delul țărilor vestice, este necesar ca aceasta să fie adaptată la condițiile pedoclimatice existente la nivelul țării noas­­tre sau al fiecărui județ și potrivit tradiției (grâ­narul Europei) și cerințelor pieței.

3. Metoda de organizare a evidenței contabi­le în entitățile agricole. Ne așteptăm ca majorita­tea entităților din agricultură să opteze pentru contabili­tatea în partidă dublă.

Tabelul 5. Metoda de organizare a evidenței
contabile în entitățile agricole (statistică)
Răspunsuri valide44
Răspunsuri nevalide0
Valoare modală2
Deviație standard0,94
Sursa: Proiecția autorilor.

Datele de mai sus arată că valoa­rea modală este 2, ceea ce indică faptul că cele mai multe enti­tăți cuprinse în studiu țin contabilitatea în par­tidă simplă pe exploatație.

În program am utilizat următoarele co­dificări: 1 – partidă simplă – fermă, 2 – partidă simplă– ex­ploa­tație, 3 – partidă dublă – fermă și 4 – partidă du­blă – exploatație.

Tabelul 6. Metoda de organizare a evidenței contabile
în entitățile agricole
Variantă
răspuns
Entități
agricole
ProcenteProcente
valide
Procente cumulate
Partidă simplă – fermă12,272,272,27
Partidă simplă – exploatație1840,9140,9143,18
 
Variantă
răspuns
Entități
agricole
ProcenteProcente
valide
Procente cumulate
Partidă dublă – fermă818,1818,1861,36
Partidă dublă – exploatație1738,6438,64100
Total44100100100
Sursa: Proiecția autorilor.

Așadar, 2,27% dintre respondenți organizează contabilitatea în par­tidă simplă pe fermă, 40,91%– în partidă simplă pe exploatație, 18,18% – în par­tidă dublă pe fermă, iar 38,64% – în partidă dublă pe exploatație. Din cumularea procentelor rezultă că 43,18% dintre respondenți organizează contabilita­tea în par­­tidă simplă și 56,82%, în partidă dublă.

Tabelul 7. Ce metodă de organizare a contabilității
ar fi mai eficientă în cazul dvs.? (statistică)
Răspunsuri valide44
Răspunsuri nevalide0
Valoare modală2
Deviație standard0,51
Sursa: Proiecția autorilor.

Din datele de mai sus putem observa că valoa­rea modală este 2, ceea ce indică faptul că cele mai multe entități cuprinse în analiză au optat pentru con­ta­bili­tatea în partidă dublă, da­torită beneficiilor infor­maționale.

În program am folosit următoarele co­dificări: 1 – partidă simplă – cost redus, 2 – partidă dublă – beneficii in­formaționale și 3 – nu știu.

Tabelul 8. Ce metodă de organizare a contabilității
ar fi mai eficientă în cazul dvs.? (Argumentați.)
Variantă
răspuns
Entități
agricole
ProcenteProcente
valide
Procente cumulate
Partidă simplă – cost redus1534,0934,0934,09
Partidă dublă – beneficii informaționale2863,6463,6497,73
Nu știu12,272,27100
Total44100100100
Sursa: Proiecția autorilor.

Datele din Tabelul 8 arată că 63,64% dintre res­pondenți consideră că cea mai efi­cientă metodă de organizare a evidenței contabile este cea în parti­dă dublă, 34,09% cred că este mai efi­cientă me­toda de organizare a evidenței contabile în parti­dă sim­plă, iar 2,27% nu știu.

 Concluzii, opinii și sugestii preliminare

În urma analizării datelor se confirmă cea de-a treia ipoteză, majoritatea respon­denților conside­rând că cea mai eficientă metodă de organizare a evi­denței contabile este cea în partidă dublă.

Opinia noastră cu privire la acest aspect este că, deși 34,09% dintre respondenți au optat pen­tru con­tabilitatea în partidă simplă, deoarece presupune un cost mai redus, aceasta nu oferă o viziu­ne detaliată asupra situației financiar-contabile și a enti­tății, li­mi­tând posibilitatea de valorificare a informa­țiilor financiar-contabile.

Concluziile desprinse din studiul empiric nu ex­clud posibilitatea utilizării și a metodei de organi­zare a contabilității în partidă dublă, fiind la latitu­dinea entității agricole, aspect care după părerea noastră trebuie extins.

În acest context, propunem elaborarea pentru entitățile din agricultură a unui plan contabil spe­cific acestei ra­muri a producției, care să servească drept cadru comun pen­tru prac­ticile contabile din aceste entități, orica­re ar fi forma lor juridică și so­cială și orientarea lor tehni­că și economică.

De asemenea, credem că este necesar un no­men­clator adap­­tat al conturilor și un model specific de bilanț și de cont de profit și pierdere utilizabil pen­tru exploa­ta­țiile agricole, fără a neglija politicile contabile ale Uniunii Europene și prevederile stan­dardului IAS 41.

4. Finanțarea entităților agricole. Elemen­tele importante urmărite în cadrul cercetării sunt sursele de finanțare ale entităților din agricultură și alterna­tivele pentru finanțarea acestora.

Tabelul 9. Finanțarea entităților agricole
Finanțarea
entităților
Entități
agricole
ProcenteProcente
din cazuri
Finanțarea entității dvs. se realizează pe bază de:
✔ surse proprii4442,72100
✔ împrumuturi bancare pe termen scurt1211,6527,27
✔ împrumuturi bancare pe termen mediu32,916,82
✔ împrumuturi bancare pe termen lung76,8015,91
✔ surse atrase10,972,27
✔ fonduri nerambursabile3433,0177,27
✔ operațiuni de leasing21,944,55
Total103100234,10
Sursa: Proiecția autorilor.

Așadar, toate entitățile cuprinse în analiză se finanțează din surse pro­­prii (toate cele 44 de enti­tăți au bifat această moda­litate de finanțare). 27,27% au folo­sit ca sursă de finanțare împrumuturile ban­care pe termen scurt, 6,82% – împrumuturile pe ter­men mediu, 15,91% – împrumuturile pe termen lung, 2,27% – surse atrase, 77,27% – fon­duri ne­ram­bursabile și 4,55% – ope­rațiuni de leasing. Totalul depășește 100% pentru că avem persoane care au ales mai mult de o sursă de finanțare. Am primit 103 răspunsuri, iar frecvența cu­mulată, de 234,10%, arată că în medie un res­pondent a indicat două sur­se de finanțare.

➔ Concluzii, opinii și sugestii preliminare

Din datele de mai sus se poate observa proble­matica creditării exploatațiilor agricole românești, doar jumătate dintre cele incluse în studiu folo­sind ca sursă de finanțare creditele bancare. Acest rezul­tat este convergent cu cel al articolelor, studii­lor și statisticilor anterioare.

Considerăm că reticența băncilor pentru credi­tarea agriculturii este determinată de o serie de fac­­tori cum ar fi:
  • discontinuitatea în obținerea veniturilor;
  • instabilitatea piețelor de desfacere și valori­fi­care a produselor agricole obținute;
  • riscul ridicat de fluctuații ale producției în funcție de condițiile naturale;
  • lipsa unui sistem adecvat de asigurări care să garanteze compensarea rapidă a pierderilor;
  • un sistem deficitar de garantare a creditu­lui etc.

Părerea noastră este că se impune existența unui sistem de creditare pe termen scurt, mediu și lung care să țină seama de garanții precum: ipoteca asu­pra pă­mân­tului și a produselor viitoare, emi­terea de înscrisuri ipotecare asupra pământului și exploa­­ta­țiilor agri­cole, luarea în garanție chiar a obiectului creditat, accesarea garanțiilor financiare oferite de fondul de garantare a creditului rural.

Considerăm încurajator faptul că 77,27% din­tre entități (un număr de 34) au beneficiat de fon­duri nerambursabile.

În același timp, o direcție de cercetare viitoare ar putea fi studierea mai complexă a structurii fon­durilor nerambursabile și stabilirea locului pe care îl ocupă plățile directe în comparație cu cele prin pro­gramul de dezvoltare rurală.

5. Valorificarea informațiilor financiar-con­tabile în entitățile agricole. Această ipoteză vizează utilitatea și utilizarea informații­lor financiar-conta­bi­le în luarea deciziilor manageriale în aceste entități, evidențiind totodată sursele de informare.

Tabelul 10. Influența informațiilor
financiar-contabile în luarea deciziilor
manageriale în entitățile agricole (statistică)
Răspunsuri valide44
Răspunsuri nevalide0
Mediană3,00
Valoare modală3
Percentilă    25
                      50
                      75
1,00
3,00
3,00
Sursa: Proiecția autorilor.

Așadar, valoa­rea modală este 3, ceea ce indică faptul că cele mai multe entități cuprinse în studiu iau deciziile manage­riale pe baza informațiilor fi­nan­ciar-contabile oferi­te prin lucrările de sinteză.

În program am folosit următoarele co­dificări: 3 – de cele mai multe ori, 2 – foarte rar și 1 – nicio­dată.

Ținând cont de modul de codificare a variabilei, observăm că jumătate dintre cei chestionați utili­zea­ză informațiile financiar-contabile în luarea de­cizii­lor manageriale (mediana are valoarea 3). Folosind va­lo­rile quartile (percentiles), distribuția eșantio­nului în raport cu variabila decizii se pre­zintă astfel: 25% dintre entitățile care au luat parte la sondaj nu folo­sesc de cele mai multe ori informațiile financiar-con­tabile în lua­rea deciziilor, iar 75% le iau întot­dea­una în calcul.

Tabelul 11. Influența informațiilor financiar-contabile
în luarea deciziilor manageriale în entitățile agricole
Variantă
răspuns
Entități
agricole
ProcenteProcente
valide
Procente cumulate
De cele mai multe ori2659,0959,0959,09
Foarte rar36,826,8265,91
Niciodată1534,0934,09100
Total44100100100
Sursa: Proiecția autorilor.

Datele din Tabelul 11 arată că 34,09% (15 en­ti­tăți) din­tre cei care au luat parte la son­daj nu țin cont de informațiile financiar-con­tabile în luarea deciziilor, 6,82% (3 entități) le utilizează foarte rar, iar 59,09% (26 de entități) le folosesc de cele mai multe ori.

Tabelul 12. Ierarhizarea în funcție de importanță a surselor de informare
în luarea deciziilor manageriale
Variantă
răspuns
MedieMinimMaximDeviație standard
Contabilitatea financiară4,39150,69
Contabilitatea managerială4,16150,87
Sistemele-suport pentru decizii1,90150,78
Piața1,34150,52
Sursa: Proiecția autorilor.

Prin urmare, cele mai folosite informații în lua­rea deciziilor manage­riale sunt cele oferite de con­ta­bilitatea financiară. Acest rezultat este convergent cu cel al unor studii an­terioare. Totuși, se ob­servă că valorile medii obținute pe scala Likert pentru cele două tipuri de contabilități sunt foarte apropiate.

 Concluzii, opinii și sugestii preliminare

Datele de mai sus confirmă cea de-a cincea ipo­teză. Aceasta este convergentă cu rezultatele ob­ți­nute anterior în studii și articole de specialitate. De exemplu, Jinga (2014) concluzionează că 64 de res­pondenți dintre cei 67 care au participat la studiul său consideră că informațiile oferite de contabilita­tea managerială sunt utile.

Direcții viitoare de cercetare

Direcțiile viitoare de cercetare ar trebui să vi­zeze, în opinia noastră: structurarea mai riguroasă a entităților agricole din țara noastră, extinderea cer­cetării pentru aceste entități la nivel național, deta­lie­rea ipotezelor de lucru, reliefarea specificului și particularităților ramurilor agriculturii și impac­tul acestora asupra organizării evidenței în general și a contabilității în special.

BIBLIOGRAFIE
  1. Bercean, R., Bercean, R.V., Pop, I.A., Crișan, I.Gh., Trif, A.L., Călina, M.C. (2009), Contabilitate mana­gerială, Editura Risoprint, Cluj-Napoca.
  2. Bercean, R.V. (2008), The Real Guarantees in Crediting Process in Agriculture, în The Knowledge-Based Organization the 14th International Conference. Economic Sciences. Conference Proceedings 5, „Nicolae Bălcescu” Land Forces Academy Publishing House, Sibiu.
  3. Bercean, R.V. (2010), Falimentul societăților comerciale, Studia Universitatis „Vasile Goldiș” Arad, Seria Științe Economice, anul 20, partea a III-a.
  4. Bercean, R.V. (2015), Romanian Legal Structure of Agricultural Holdings in the Context of the Common Agricultural Policy 2014-2020, Journal of Legal Studies, vol. 16, nr. 29, pp. 5-19.
  5. Dumbravă, P., Berinde, S., Răchișan, P.R., Bătrâncea, L.M., Pop, I. (2010), Contabilitatea managerială (de gestiune), Editura Alma Mater, Cluj-Napoca.
  6. Fădur, C.-I., Ciotină, D., Mironiuc, M. (2011), Studiu empiric privind raportarea financiară a activelor necorporale de către firmele românești, Economie teoretică și aplicată, vol. 18, nr. 8, pp. 3-14.
  7. Gašper, P. (2013), Sustainable Agriculture through ICT Innovation, Conference June 23-27, Torino.
  8. Ghib, M.-L., Cioloș-Villemin, V. (2009), Quelle politique agricole pour les exploitations de subsistance et semi-subsistance en Roumanie?, în 3èmes journées de recherches en sciences sociales, Montpellier.
  9. Giurcă, D. (2011), Agricultura de semi-subsistență în România: perspective de dezvoltare, disponibil la http://www.cerope.ro/pub/Agricultura_de_semi-subsistenta_in_Rom.pdf
  10. Jinga, G. (2014), Studiu empiric privind practicile de contabilitate managerială, disponibil la http://www.revcib.ase.ro/2015_files/10_JingaRO.pdf
  11. Lefter, V., Roman, A.G. (2007), IAS 41 Agriculture: Fair Value Accounting, Theoretical and Applied Economics, nr. 5, pp. 15-22.
  12. Luca, L., Cionga, C., Giurcă, D. (2012), Consolidarea exploatațiilor agricole, Editura Economică, București.
  13. Mateș, D., Cotleț, D., Ineovan, F., Bobițan, N., Iosif, A., Pereș, C., Pavel, C., Imbrescu, M., Moraru, M., Domil, A., Dumitrescu, A., Cotleț, B. (2010), Contabilitate financiară. Concepte de bază. Tratamente specifice. Studii de caz, Editura Mirton, Timișoara.
  14. Matiș, D., Pop, A. (2010), Contabilitate financiară, ediția a III-a, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca.
  15. Pereș, I., Mateș, D., Pereș, C. (2005), Bazele contabilității, Editura Mirton, Timișoara.
  16. Vazakidis, A., Athianos, S., Ekaterini, C.L. (2010), The Importance of Information through Accounting Practice in Agricultural Sector-European Data Network, Journal of Social Sciences, vol. 6, nr. 2, pp. 221-228.
  17. Zahiu, L. (1996), Management agricol, Editura Fundației „România de Mâine”, București.
Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.