Preocupările centrate pe elaborarea proiectelor de buget pe anul în curs conferă ultimei decade a lunii ianuarie 2026 o serie de caracteristici importante, inclusiv îmbinarea elementelor de bilanț cu cele prospective în vederea fundamentării obiectivelor propuse în programele guvernamentale. Din această perspectivă (care depășește cu mult aspectele de ordin metodologic) se conturează principalele tendințe care vizează direct și indirect triada ritm, proporții și structuri.

Din studiile multisectoriale ale Băncii Naționale a României, instituțiilor de prognoză, băncilor comerciale, altor componente ale întregului sistem autohton de analiză și sinteză rezultă că există premise reale pentru o creștere economică modestă în anul în curs, una în jur de un procent. De altfel, precizările de până acum din surse oficiale atestă însușirea în linii mari a acestei predicții. Evident, de aici decurg anticipările care privesc atât ritmurile de creștere pe domenii, cât și pe capitolele care privesc resursele și utilizările. Pe o asemenea bază devine operațională și evaluarea modificărilor de structură nu numai probabile, ci și posibile.

Tot acest complex de factori este de natură a prefigura orientări strategice și tactice semnificative înainte de toate pentru modul de a gândi și a acționa al mediului antreprenorial. Cel mai recent document oficial care permite elaborări de tipul celor menționate este comunicatul Institutului Național de Statistică (INS) referitor la evoluția Produsului Intern Brut pe primele trei trimestre din anul precedent. Desigur, concluzii mai bine fundamentate pot fi formulate doar prin datele care vizează întregul an 2025, dar ceea ce s-a publicat până în prezent, precum și o experiență îndelungată arată că în ultimul trimestru nu se mai înregistrează schimbări radicale în privința tendințelor afirmate în perioada anterioară de nouă luni. Chiar dacă se operează numai cu extrapolări (ceea ce nu se întâmplă de regulă) tot va fi suficient pentru a se susține principalele prevederi ale proiectelor de buget pentru 2026.

Deoarece aproape totul pornește de la resurse, observăm că au loc modificări semnificative în cel puțin două direcții: contribuția ramurilor la formarea și, în același timp, la creșterea PIB. În pofida unui proces relativ îndelungat de contracție, industria ocupă, în continuare, primul loc între ramurile care au contribuit la formarea PIB, respectiv 18 procente. Urmează, la mică distanță, comerțul cu toate componentele cunoscute. Remarcabilă este contribuția sectorului construcțiilor, de peste 7,5%, la crearea de valoare adăugată pe ansamblul economiei. La rândul ei, agricultura și-a revenit în bună măsură, aflându-se la cota de 6,5%. Din păcate, cel puțin pentru perioada actuală, sectorul IT&C și-a redus contribuția situându-se la un nivel de sub 7 procente.

Nu este cazul să detaliem în continuare, deoarece nu s-au înregistrat schimbări notabile față de ultimii ani. Se poate, deci, afirma că, în comparație cu media din Uniunea Europeană – ne situăm pe locuri identice sau foarte apropiate, fapt care atestă existența unei structuri moderne, pe ramuri, la scara întregii economii naționale. Pentru a se ajunge la acest stadiu, au funcționat și s-au afirmat factori multipli, atât cu acțiune perenă, cât și cu influență conjuncturală. În cazul contribuției ramurilor la creșterea PIB în intervalul amintit factorii conjuncturali au avut, în diferite etape, un rol mai important. Avem în vedere în special diminuarea contribuției industriei, determinată mai ales de conjunctura externă.

Nu este nevoie să redăm toate datele din comunicatul INS pe această temă, întrucât le-am prezentat în publicația noastră la data apariției lor. Important este să crească în special competitivitatea produselor românești și să se extindă piețele de desfacere pentru acestea. Conform informațiilor referitoare la prognoze, sunt luate în considerare și aceste deziderate esențiale.

Prin urmare, imaginea de ansamblu oferită de respectivele date este predominant pozitivă sub aspect strategic, structura potențialului existent favorizând o evoluție în linie cu cele mai importante tendințe pe plan european și global. Dificultățile în materie de opțiuni apar și, probabil, se vor menține în proporții și pe durate diferite atunci când se abordează acțiunile de ordin tactic. Ele sunt confirmate în actuala perioadă de procesul elaborării proiectelor de buget pe anul 2026, iar surmontarea lor reprezintă un test major la toate nivelurile decizionale și în toate domeniile de activitate.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)