Noi, toți cei interesați de propria stare economico-socială în aceste vremuri de criză multiplă, avem la dispoziție o gamă variată de surse în vederea informării și interpretării datelor realității în dinamica lor specifică timpului în care trăim. Pe de o parte, această situație prezintă avantajul că respectivele informații și interpretări, deseori nedelimitate, dar și contradictorii, permite o cunoaștere mai aprofundată și nuanțată, în cunoștință de cauză, a stărilor de fapt și de spirit din lume. Pe de altă parte, situația generează surse de confuzii, de temeri, de îngrijorări, de incertitudini, nefavorabile atitudinii proactive în fața unor dificultăți de necontestat.

Cu toate acestea, se pot identifica lesne câteva teme care întrunesc cvasiunanimitatea punctelor de vedere exprimate în presă și în rețelele sociale. Între ele se detașează constatarea potrivit căreia geneza celor mai multe situații de criză o găsim în procesele și fenomenele de anvergură mondială. De aici, ideea corectă că avem de-a face cu „importuri” de criză, de la ratele inflației, care tind să fie galopante, până la pericolul unei recesiuni profunde și îndelungate.

În comentarii recente s-a făcut apel la experiențele din țara noastră care pot să contracareze, într-o anumită măsură, efectele crizei. Sigur, s-au elaborat strategii și tactici locale dintre cele mai diverse, dar toate au sau pot avea succes doar dacă ținem seama de evoluțiile economico-sociale, pe o scară mai largă, de la cea europeană la cea planetară. Pot exista și excepții, însă, dacă examinăm lucrurile pe ansamblul firmelor active, nu există dubii că soluțiile la nivel micro pot și trebuie conectate la tendințele, la măsurile adoptate în sferele macro, mezzo și mondoeconomiei.

În perspectiva interesului public, la nivel național (criteriul care ar trebui să fie primordial în toate procesele decizionale), cea mai mare atenție se cuvine să fie acordată recentelor măsuri adoptate de Comisia Europeană și de Banca Centrală Europeană.

Faptul că Executivul de la Bruxelles a început să pună accentul pe raționalizarea severă a consumului energetic (în contextul războiului din Ucraina și al crizei globale în domeniu) reprezintă un semnal deosebit de puternic pentru fiecare firmă din țara noastră. Chiar dacă România are resurse naturale pentru a face față unui eventual import redus semnificativ și chiar sistării livrărilor din exterior, se impune a se lua în calcul efectul propagat al eventualității tot mai amenințătoare a scăderii producției de bunuri și servicii, în special în zona euro, dar și în alte state din UE și din afara acesteia. De aici, consecințe dramatice pentru exportul românesc, direcționat în cea mai mare parte spre spațiul comunitar.

În același timp, tocmai criza care include și creșterea alarmantă a prețurilor la resursele energetice determină accelerarea fără precedent a demersurilor îndreptate spre promovarea de tehnologii tot mai eficiente economic și social, antienergointensive. Aceasta este o cale de acțiune extrem de favorabilă și pentru firmele românești, capabile – cum s-a dovedit în practică – să inoveze, să realizeze bunuri și servicii cu consumuri energetice mai mici, factori extrem de importanți și în materie de competitivitate.

Al doilea eveniment extern foarte important prin consecințele directe și indirecte asupra economiei românești este decizia Băncii Centrale Europene (BCE) de a ieși din cvasiimobilitatea ei tradițională și de a adopta măsuri anticriză. E adevărat, schimbarea de strategie a fost determinată și de factori conjuncturali, respectiv aprecierea considerabilă a dolarului față de euro, însă – pe un plan mai larg – s-au luat în calcul și alte aspecte ale actualei crize. După mai bine de 11 ani, BCE a  majorat dobânda de politică monetară, ceea ce indică indubitabil, odată cu noul plan de achiziționare de obligațiuni, orientarea clară spre bătălia simultană pe două „fronturi”: atacul direct asupra inflației și ofensiva menită să contracareze recesiunea. Fie și numai aceste schimbări de optică și este suficient pentru a ne pune în gardă asupra riscurilor și incertitudinilor cu care ne confruntăm la toate nivelurile. Dar, cum se vede, există și antidoturi. Concentrarea eforturilor pentru punerea în valoare a acestora este, cu siguranță, una dintre „rețetele” reușitelor împotriva vitregiei vremurilor și... vremii, dacă avem în vedere și seceta prelungită din această perioadă.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)