Anticipări ale bilanțului anual pe ansamblul economiei naționale

Anticipări ale bilanțului anual pe ansamblul economiei naționale

Numărul 44, 8-14 nov. 2023  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Pot fi relativ lesne trecute în revistă principalele argumente care stau la baza anticipărilor privind finalul acestui an, care se anunță complicat, marcat de numeroase riscuri, incertitudini, dar și de oportunități, percepute ca atare de factorii decidenți din economie, începând cu firmele și terminând cu instituțiile centrale ale statului. Evident, se au în vedere, înainte de toate, măsurile care decurg din Legea reformelor fiscal-bugetare și administrative, precum și impactul inerent al sezonului rece, așa cum sunt prezentate în evaluările unor instituții financiare internaționale, ale Comisiei Europene și, nu în ultimul rând, sub influența situațiilor geopolitice legate de Ucraina și de Orientul Mijlociu.

Cum anticipează întreprinzătorii, managerii, evoluțiile din perioada imediat următoare? Este o întrebare firească, deoarece are în vedere procesele și fenomenele cu reverberații la scară națională, după cum starea generală a economiei, în contextul evocat, influențează puternic ceea ce se întâmplă și se va întâmpla la nivel micro.

Sondajele de opinie, reuniunile consacrate bilanțului anual, precum și descifrării perspectivelor constituie repere semnificative pentru analize și sinteze deosebit de utile.

Este de remarcat că toate acestea coincid, într-o mare măsură, cu datele conținute în recentul comunicat al Institutului Național de Statistică (INS) referitor la rezultatele anchetelor de conjunctură, care se efectuează lună de lună și au ca orizont-limită, de data aceasta, finalul lunii decembrie 2023. În esență, se anticipează o relativă stabilitate a activității în industria prelucrătoare și în sectorul serviciilor, o scădere moderată a numărului de salariați în construcții, precum și creșterea prețurilor în toate cele patru domenii supuse respectivei investigații sociologice: industria prelucrătoare, construcțiile, comerțul cu amănuntul și serviciile. Reamintim că avem de-a face cu o anchetă de natură calitativă, menită să identifice tendințele unor principali indicatori economici pe termen scurt și mediu. Caracterul reprezentativ al rezultatelor este conferit de opiniile a 2.142 de agenți economici din industria prelucrătoare, 1.361 din construcții, 2.626 din comerțul cu amănuntul și 2.832 din servicii.

O relevanță notabilă, inclusiv prin aria de cuprindere, o are și recenta analiză efectuată de CFA România. Astfel, analiștii financiari din această asociație cu ramificații internaționale estimează, în funcție de opiniile exprimate în luna septembrie, că acest an se va încheia cu o creștere a Produsului Intern Brut de 2,2% față de 2022, un deficit bugetar de 5,8% din PIB, un curs leu/euro, care va atinge 5,0607, o rată a inflației de 7,58% și un nivel al BOR de 5,090%.

Reprezentanții conducerii CFA România apreciază că, în ultima perioadă, conduita politicii fiscale s-a reflectat în anticipațiile de deficit bugetar pentru anul curent, care a înregistrat cea mai mare valoare din intervalul de 9 luni. În acest sens, este de precizat că, în septembrie, deficitul a crescut cu 2,8 miliarde de euro, atingând 3,55% din PIB. Nu s-a reușit o echilibrare, astfel încât, pe trei trimestre, veniturile au crescut cu 11%, iar cheltuielile cu 13%.

Se mai pot prezenta numeroase alte date din ampla analiză a CFA România, dar mai important este că acest document relevă acțiunea factorului subiectiv, respectiv modul în care se percep evoluțiile economiei noastre naționale. Astfel, ajungem la indicatorul de încredere macroeconomică stabilit de CFA România. Tot conducerea Asociației precizează că încetinirea ritmului de creștere economică, precum și măsurile fiscale, s-au reflectat în componenta de condiții curente a indicatorului de încredere, componentă care a înregistrat o scădere de 6,6 puncte față de luna august.

Dacă vom corobora aceste evaluări, deopotrivă obiective și subiective, cu multe alte analize și prognoze din actuala perioadă, vom putea formula unele concluzii preliminarii. Chiar dacă sunt puține șanse să se inverseze tendințele nefavorabile în perioada care a mai rămas până la sfârșitul anului, economia românească a demonstrat că menține, la un nivel semnificativ, gradul ei de reziliență. Șocurile interne și externe au fost resorbite, în parte, ceea ce a permis continuarea creșterii economice, chiar dacă într-un ritm mai lent, precum și obținerea unor rezultate notabile în ceea ce privește diminuarea dezechilibrelor bugetar și de cont curent. La alte obiective care constituie și premisele activității din anul viitor, vom avea prilejul să ne referim în următoarele comentarii săptămânale.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.