Analiza relevă că tendința generală de creștere a gradului de etanșeizare a clădirii are ca efect negativ o reducere a calității aerului de interior

O echipă multidisciplinară de cercetători din cadrul Facultății de Știința și Ingineria Mediului, Facultății de Biologie și Geologie și Facultății de Fizică ale Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca a publicat recent un articol în jurnalul academic Journal of Cleaner Production. Articolul descrie un studiu inovator care a evaluat calitatea aerului interior în timpul sezonului rece, în cinci mari orașe din România.

Calitatea aerului interior este caracteristica acestuia de a avea un conținut de poluanți care nu depășeste concentrațiile sau dozele admise, asigurând astfel igiena și sănătatea persoanelor. Pe lângă poluanții care pătrund din afara locuinței, o paletă largă de substanțe chimice, precum compușii organici volatili și compușii carbonilici, poate fi atribuită lacurilor și adezivilor utilizați pentru fabricarea mobilerului, materialelor de construcție, respectiv produselor de curățenie și uz personal. Expunerea la acești compuși chimici a fost asociată cu tulburări ale sistemului imunitar sau nervos, precum și efecte carcinogene. Un impact important în creșterea calității aerului de interior îl au atât managementul surselor, cât și comportamentul utilizatorului casnic în relația cu mediul în care trăiește. „Tendința generală de creștere a gradului de etanșeizare a clădirii în vederea reducerii consumului energetic are ca efect negativ o reducere a gradului de aerisire a clădirii, și, implicit, o reducere a calității aerului de interior”, se precizează într-un comunicat al UBB.

Studiul a selectat 100 de clădiri rezidențiale reabilitate termic din București, Cluj-Napoca, Sibiu, Iași și Timișoara. Concentrațiile de radon, compuși organici volatili și compuși carbonilici au fost măsurate prin metoda pasivă. În același timp, măsurătorile continue efectuate cu aparatul ICA, dezvoltat de echipa de cercetare, pentru factorii fizici și concentrația de CO₂, au permis efectuarea unor analize statistice multivariate cu privire la concentrațiile poluanților investigați. Astfel, studiul relevă că în 95% dintre clădirile investigate, concentrația de formaldehidă a depășit valoarea de 50 μg/m³, valoare-prag reglementată în anumite țări europene, iar în 10% dintre locuințele investigate au fost înregistrate concentrații ridicate de acetaldehidă. Aceste concentrații ridicate au fost asociate în principal cu o aerisire precară a camerelor investigate, respectiv utilizarea unor produse precum lumânările parfumate sau a uleiurilor volatile. Concentrația de radon a depășit în 52% din case pragul de 300 Bq/m³ (valoare stipulată de legislația românească și cea europeană). Radonul este un gaz radioactiv omniprezent, principala sursă de proveniență a acestuia fiind solul. Radonul pătrunde ușor prin fisurile din fundație și pereți, prin podele și pe lângă tubulatura utilizată pentru instalații, acumulându-se treptat în aerul de interior.

„Studiul a observat faptul că prezența pivniței sub încăperea monitorizată, respectiv prezența unei plăci de beton sub podea atrage o reducere semnificativă a concentrației de radon în comparație cu situațiile în care acestea nu erau prezente. La clasele de poluanți menționate anterior se poate adăuga și bioxidul de carbon (CO₂), care, deși nu este un poluant de interior, este atât un bun indicator al bioefluenților umani, cât și un surogat pentru evaluarea gradului de aerisire a unei încăperi”, precizează autorii cercetării.

Potrivit reprezentanților UBB, atât rezultatele acestui studiu, cât și studii similare existente din literatura de specialitate, indică existența unei corelații demne de luat în considerare între concentrația de CO₂ și alți poluanți (radon, acetonă, acetaldehidă, limonen etc.), respectiv între concentrația de CO₂ și parametrii fizici, precum umezeala relativă. Prin urmare, deși nu se poate trasa o relație de cauzalitate, este foarte probabil ca o concentrație ridicată de CO₂ să semnaleze atât o aerisire precară, alături de un factor de ocupanță ridicat, cât și o acumulare a concentrațiilor altor poluanți prezenți în acest spațiu închis. „Studiul invită, prin rezultatele obținute, la o evaluare atentă a calității aerului interior, în special pentru locuințele reabilitate termic, respectiv proiectarea soluțiilor pentru remedierea calității aerului interior în funcție de sursa acestora (exterior, interior) și distribuția lor, precum și de modul și gradul de utilizare a spațiului interior de către utilizatori“, se subliniază în comunicatul UBB.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)