România a înregistrat anul trecut 1.096 evenimente seismice localizate, numărul acestora fiind mai mic decât în anii precedenți (1.299 de cutremure în 2019 și 1.343 de cutremure în 2018), dar s-au înmulțit seismele cu magnitudinea egală sau mai mare de 3, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, relatează Agerpres. În 2020, pe teritoriul României, 111 cutremure au avut o magnitudine-moment (Mw) mai mare sau egală cu 3 și s-au produs în zona seismică Vrancea, la adâncimi între 63,7 și 196 km, două cutremure cu Mw mai mare sau egală cu 3 au avut loc în zona Sinaia, la adâncimi de 64 și, respectiv, 65,8 km, iar cinci astfel de cutremure au fost consemnate în alte zone seismice, la adâncimi între 0 și 22,6 km.

„Numărul total de evenimente seismice din 2020 a fost mai mic decât în anii precedenți (1.299 cutremure în 2019 și 1.343 cutremure în 2018), dar numărul de cutremure cu Mw mai mare sau egală cu 3 a fost mai mare, deși ele nu au fost semnificative ca magnitudine (118 în 2020 față de 103 în 2019 și 86 în 2018). Activitatea de cercetare științifică, bazată în analiză și pe multe alte tipuri de date, urmează a evidenția dacă există o concluzie clară în ceea ce privește implicațiile evoluției seismo-tectonice. Oricum, relevanța statisticii cutremurelor produse în anul 2020 în emiterea unor ipoteze cu privire la posibilitatea producerii unui cutremur major într-un anumit interval de timp este foarte limitată”, se arată în Retrospectiva cutremurelor produse în anul 2020 în România, realizată de INCDFP.

Cel mai puternic cutremur înregistrat a fost cel din data de 31 ianuarie 2020, având Mw de 4,8, la ora locală 03:26, produs în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 118,2 km.

În 2020 au avut loc cutremure care au fost resimțite de către populație, dar niciunul dintre ele nu a fost suficient de puternic pentru a provoca pagube moderate (pentru pagube minore probabilitatea fiind, de asemenea, foarte scăzută).

Conform datelor institutului, au avut loc și cutremure cu magnitudine Mw mai mare sau egală cu 3 în alte zone decât Vrancea, cunoscute totuși pentru potențialul lor seismic moderat, precum Sinaia sau Vaslui, însă 94% dintre acestea (reprezentând însă 19,6% din totalul evenimentelor seismice identificate) au avut loc în zona Vrancea.

În România există și zone seismice unde pot avea loc cutremure crustale (de suprafață) cu caracter distructiv precum Banat, Danubius, Făgăraș-Câmpulung sau Crișana-Maramureș, spun specialiștii.

„În zona Vrancea, cutremurele de adâncime intermediară se produc în mod regulat - la interval de maximum câteva zile. Acesta este un fenomen normal pentru această zonă, deși este greu de spus cât de mult indică sau nu apropierea de un următor cutremur major. La anumite intervale de timp mai mari se produc și cutremure crustale (de suprafață) mai însemnate, inclusiv în zone mai puțin cunoscute publicului din punct de vedere al seismicității. Importanța Rețelei Seismice Naționale, care are în componență senzori de ultimă generație instalați în numeroase amplasamente de pe teritoriul României, precum și a tehnicilor avansate de prelucrare și analiză a datelor înregistrate, este incontestabilă. În acest fel crește semnificativ capacitatea de detectare și de localizare a evenimentelor seismice, atât naturale (cutremure), cât și artificiale (explozii)”, menționează institutul.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)