Curtea de Conturi recomandă, în urma unui audit efectuat la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), inițierea unei analize sistemice și de reformă legislativă pentru consolidarea autonomiei financiare a unităților administrativ-teritoriale (UAT) și adaptării structurilor administrative locale la nevoile comunităților. Potrivit unui comunicat al instituției, citat de Agerpres, a fost realizat un audit al performanței pentru modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite.

„Auditul a avut ca obiective evaluarea măsurii în care comunele și orașele mici reușesc să îndeplinească condițiile prevăzute de legislație, să gestioneze resursele la dispoziție și să ofere servicii publice în raport cu populația deservită. Perioada supusă auditării a fost 2021-2023, iar acțiunea de audit s-a desfășurat în perioada aprilie-noiembrie 2024. Raportul de audit menționează o serie de particularități de ordin administrativ-teritorial și demografic ale României, care trebuie luate în considerare în elaborarea și implementarea politicilor publice și recomandă o abordare integrată, care să combine măsuri de creștere demografică și de dezvoltare economică și socială, pentru a valorifica potențialul fiecărei zone și pentru a asigura o dezvoltare armonioasă a întregului teritoriu”, se arată în comunicat.

În viziunea instituției de audit, accesul la servicii publice esențiale reprezintă o componentă critică a calității vieții și a bunăstării sociale.

„În România, persistă disparități semnificative între mediul urban (orașe și municipii) și cel rural (comune) în ceea ce privește accesul la servicii de sănătate, educație și utilități de bază. Astfel, dintre UAT-urile rurale, 12% nu dispun de cabinete de medicină de familie, 50% nu au cabinete stomatologice, iar 24% nu beneficiază de farmacii. UAT-urile mici, cu o populație redusă, sunt cele mai dezavantajate în special în privința alimentării cu apă, canalizării și transportului public. Deși accesibilitatea comunelor la astfel de servicii se ameliorează odată cu creșterea populației localității, ea rămâne inferioară celei din mediul urban. Această situație subliniază nevoia de investiții și politici publice care să reducă aceste inegalități și să asigure un acces echitabil la servicii esențiale pentru toți cetățenii”, menționează Curtea de Conturi.

Conform raportului, cadrul legislativ actual nu oferă instrumentele necesare pentru a reorganiza eficient administrația locală și a răspunde nevoilor specifice ale comunităților, iar schimbarea statutului administrativ al unei localități este dificilă și rareori reușește.

„Au existat, în ultimii ani, mai multe încercări de revenire la rang de comună a unor orașe sau de comasare a unor comune cu orașe, dar cele mai multe dintre acestea nu au fost finalizate cu succes din cauza neîndeplinirii condițiilor impuse de Legea referendumului. Unul dintre indicatorii cheie prevăzuți de legislație este «numărul de locuitori», al cărui prag minim pentru constituirea orașelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv”, notează sursa citată.

Reprezentanții Curții de Conturi subliniază că există o discrepanță semnificativă între cerințele legislative pentru înființarea de comune/declararea de orașe și realitatea demografică a unor localități din România, în sensul în care multe dintre acestea nu s-ar mai încadra în categoria din care fac parte, dacă ar fi analizate din acest punct de vedere.

În ceea ce privește gestionarea resurselor, raportul arată că derogările legislative anuale, deși menite să echilibreze bugetele locale, pot influența pe termen lung autonomia financiară a UAT-urilor. Astfel, în anul 2023, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se finanțeze din venituri proprii în proporție mai mare de 50%, deși capacitatea de finanțare din venituri proprii a crescut de la an la an, în perioada 2021-2023, mai mult în cazul comunelor decât în cazul orașelor mici.

De asemenea, ponderea ridicată a cheltuielilor de personal poate indica limitarea resurselor unui UAT pentru dezvoltare, semnalează auditorii. Datele centralizate în raport relevă faptul că, în anul 2023, doar 31% dintre comune au reușit să își susțină cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate, în scădere semnificativă față de 2022 (pondere de 52%) și 2021 (pondere de 44%). În cazul orașelor mici, 76% dintre acestea și-au susținut cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate în anul 2023, după ce ponderea din 2022 a fost de 85%, iar în 2021 de 81%.

„În orașe și comune, comparativ cu alte structuri locale (municipii și consilii județene), există dificultăți mai mari în atragerea de personal. Cheltuielile de personal aferente comunelor sunt semnificativ mai mici față de cele ale orașelor care deservesc același număr de locuitori. Totodată, bugetele UAT-urilor mici se confruntă cu o presiune suplimentară generată de costurile aferente asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav. Astfel, în perioada 2021-2023, numărul de asistenți personali ai persoanelor cu handicap grav a crescut cu 7%, iar plățile aferente cu 38%”, reiese din raportul Curții de Conturi.

La capitolul costuri aferente personalului din administrația publică locală, documentul evidențiază că modul actual de stabilire a coeficienților pentru indemnizațiile primarilor și viceprimarilor, cu implicații în stabilirea salariilor angajaților din administrația publică creează discrepanțe între orașe și comune, atunci când acestea deservesc un număr de locuitori similar. „Aceste diferențe duc la costuri salariale mai mari în orașe, atât pentru aleșii locali, cât și pentru personalul din aparatul administrativ, nu doar din cauza numărului de angajați, care poate fi mai mare, ci și datorită unui etalon salarial superior stabilit prin legislație. Se poate ajunge la situații în care serviciile publice să nu fie oferite la același nivel, deși cheltuielile salariale sunt mai mari în orașele cu un număr de locuitori comparabil cu cel al comunelor”, sunt de părere auditorii.

În viziunea Curții de Conturi, analiza veniturilor și cheltuielilor comunelor și orașelor mici din România subliniază rolul pe care îl exercită numărul de locuitori asupra capacității unui UAT de a-și gestiona resursele financiare. Totodată, dependența de finanțarea de la bugetul de stat și dificultățile în colectarea veniturilor proprii reprezintă provocări majore pentru acestea, fiind accentuată de legi anuale care prevăd excepții, care, deși ajută la echilibrarea bugetelor pe termen scurt, pot afecta autonomia financiară și dezvoltarea pe termen lung.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)