Deplasarea terenului din România din ultimii cinci ani, observată din satelit

Deplasarea terenului din România din ultimii cinci ani, observată din satelit

Numărul 29-30, 28 iul.-10 aug. 2020  »  Roza vânturilor

O hartă realizată de compania Terrasigna pe baza datelor satelitare culese pe o perioadă de cinci ani dezvăluie o serie de zone din România care se scufundă cu câțiva centimetri pe an. Harta arată, cu acuratețe milimetrică, zonele stabile și instabile, fiind rezultatul prelucrării a peste 1.500 de imagini radar, culese de satelitul european Sentinel-1 în perioada 2015-2019, precizează compania, într-un comunicat. 

Pentru a facilita citirea și interpretarea hărților au fost folosite coduri de culoare graduale, de la roșu – ce marchează zone cu o scufundare/tasare însemnată, între 10 și 25 mm/an, verde – ce marchează zonele cu o variație de sub 2 mm/an, spre albastru – ce marchează zone cu o ridicare/umflare însemnată, de peste 10 mm/an.

Câteva zone bine delimitate din zona centrală a Bucureștiului se scufundă cu până la 1 cm pe an. Este vorba despre clădiri din apropierea râului Colentina, care au fost construite pe un teren moale, stabilizat artificial. Acele zone sunt cunoscute pentru riscurile seismice încă din anii ’70 – ’80, iar studiile pe baza imaginilor din satelit pot confirma tasarea terenului. „Din cauza poziției sale pe râul Dâmbovița și a nivelurilor ridicate ale apelor subterane, riscul de tasare a terenului în Capitală este ridicat. În plus, apropierea sa de zona seismică Vrancea sporește riscul unor deformări cauzate de cutremure”, a declarat Florin Șerban, directorul general al Terrasigna.

Clujul are, la rândul lui, câteva zone problematice. Cartierul Bună Ziua, în care s-au construit rapid foarte multe clădiri rezidențiale, se deplasează cu până la 12 mm/an. „De asemenea, zonele înclinate din apropierea Străzii Republicii alunecă cu 6-8 mm/an”, a menționat directorul Terrasigna.

Centrala Nucleară de la Cernavodă, o infrastructură critică pentru țara noastră, este stabilă, conform informațiilor obținute prin procesarea imaginilor din satelit. Potrivit cercetătorilor de la Terrasigna, la analiza datelor a apărut și o surpriză plăcută: „Studiul regiunii Cernavodă a relevat faptul că Podul Anghel Saligny, mai vechi de 100 de ani, se dovedește în continuare solid și stabil”, a evidențiat Florin Șerban. În vecinătatea imediată a Dunării, precum și în orașul Cernavodă există însă câteva zone în care pământul se tasează cu 3-6 mm/an.

Pe harta orașului Constanța, majoritar marcată în culoarea verde, se pot observa și zone problematice, în special în apropierea țărmului la Marea Neagră. „Un nou district rezidențial din partea de nord a esplanadei se tasează cu 5 mm/an. De asemenea, sunt vizibile câteva instabilități în unele zone industriale și în zona portului”, a menționat Florin Șerban. 

Aceste măsurători de precizie ale stabilității terenului au fost înregistrate din spațiu, de la o înălțime de peste 600 km. Informațiile brute au fost prelucrate de Terrasigna, o companie românească specializată în procesarea datelor satelitare. 

„Sateliții Copernicus Sentinel-1 A/B trec o dată la șase zile peste aceeași zonă de 150 km x 250 km și realizează imagini satelitare ale zonei respective, acoperind astfel întreaga Europă. Pentru a obține deplasarea terenului se apelează la o tehnică avansată de procesare a imaginilor radar, cunoscută sub numele de Persistent Scatterer Interferometry (PSI). Practic, senzorul montat la bordul satelitului trimite microunde electromagnetice spre suprafața terestră și, în funcție de reflexia sa pe așa-numitele ținte radar (care pot fi clădiri, stânci, diverse infrastructuri) și timpul în care unda se întoarce la senzor, se poate determina, cu o precizie extraordinară, distanța lor față de senzor. Mai departe, prin procesarea datelor culese de satelit pentru aceeași porțiune de teren, pe o perioadă de cinci ani, am putut estima, în milimetri/an, deplasarea medie anuală”, a explicat Valentin Poncos, responsabil de prelucrarea datelor satelitare în cadrul Terrasigna.

Cauzele instabilității terenului pot fi diverse, în funcție de aria geografică studiată, dar monitorizarea acestor deplasări, chiar și de ordin milimetric, este esențială în mai multe domenii. Lucrările de construcție de amploare au nevoie de studii ale mișcărilor de teren, pentru a evita greșeli majore de planificare, iar orice lucrări subterane – cum ar fi tuneluri sau linii de metrou – trebuie monitorizate constant, pentru a putea interveni rapid cu măsuri de remediere. 

„Cele mai importante obiective de monitorizare ar fi zonele unde sunt elemente de infrastructură importante – autostrăzi, drumuri și poduri, printre altele. În cazul acestora, instabilitățile, fie ele tasări sau alunecări de teren, care nu sunt remediate la timp, ar putea avea consecințe foarte serioase”, a precizat Delia Teleagă, coordonatorul departamentului tehnic al Terrasigna.

Măsurătorile au fost realizate pe o suprafață de aproximativ 250.000 km2, ce acoperă toată suprafața României, părți din Bulgaria, Moldova și Ucraina. Pentru realizarea hărților de deplasare a terenului au fost analizate peste 21 milioane de măsurători. Hărțile au o rezoluție de 10 m x 10 m, ceea ce înseamnă că fiecare punct colorat din ilustrație reprezintă o suprafață de 100 de metri pătrați.

Evaluarea pe baza informațiilor din satelit a infrastructurii României este publicată într-o colecție de hărți ce poate fi descărcată gratuit de aici. Lucrarea conține analize și imagini amănunțite cu toate orașele României cu o populație de peste 100.000 de locuitori, precum și studii ale unor puncte-cheie pentru economie, cum ar fi regiunile miniere, zonele de extracție de petrol și gaze, zonele în pericol de alunecare etc.

Terrasigna este unul dintre puținii furnizori validați de Agenția Spațială Europeană pentru oferirea serviciilor de PSI. Acreditarea a fost primită în anul 2014, în cadrul unui proiect european dedicat încurajării dezvoltării serviciilor comerciale de prelucrare a datelor satelitare. Rezultatele obținute constituie o primă evaluare precisă a stabilității infrastructurilor din România obținută pe baza datelor Copernicus.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.