Directorul FMI solicită redirecționarea subvențiilor dinspre combustibilii fosili spre combaterea schimbărilor climatice
Telex » Știri
18 ianuarie, 9:51
Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a afirmat că țările trebuie să redirecționeze subvențiile directe și indirecte, în valoare de aproximativ 7.000 de miliarde de dolari pe an, dinspre combustibilii fosili spre combaterea schimbărilor climatice, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Prezentă la Forumul de la Davos, Georgieva a subliniat că subvențiile totale pentru combustibili fosili includ subvenții guvernamentale directe în valoare de 1.300 de miliarde de dolari precum și subvenții indirecte, printre care se numără și eșecul de a pune un preț pe emisiile de carbon, adăugând că acest preț trebuie să ajungă la 85 de dolari pe tonă în 2030.
Stabilirea unui preț al emisiilor de carbon la doar 25% din nivelul de 85 de dolari pe tonă ar genera fonduri în valoare de 800 de miliarde de dolari, bani care ar putea fi utilizați pentru combaterea schimbărilor climatice, în timp ce un preț stabilit la 50% din nivelul de 85 de dolari pe tonă ar genera 1.500 de miliarde de dolari, a apreciat Kristalina Georgieva la un panel la care a mai participat președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga.
"Ceea ce vreau să spun este că trebuie să facem rost de resurse, să le luăm de acolo de unde fac rău și să le punem acolo unde ajută", a spus Georgieva. Aceasta a adăugat că FMI încorporează obiectivele referitoare la reducerea emisiilor în discuțiile de politică macroeconomică cu țările mari poluatoare, precum și obiective de adaptare la climă cu țările vulnerabile.
La același panel, Ajay Banga a spus că "lumea nu își permite noi decenii de creștere puternică a emisiilor" iar creditorii trebuie să acționeze în regim de urgență pentru a găsi modalități de finanțare a surselor de energie curată și, de asemenea, să deschidă calea pentru investițiile venite din partea capitalului privat.
"Nu putem fi singurii care fac toate aceste proiecte și să le punem în bilanțurile noastre. Conturile noastre sunt limitate", a spus Banga. Acesta a adăugat că Banca Mondială ia măsuri pentru a contracara riscurile politice, obiectivul fiind creșterea garanțiilor de riscuri politice până la 20 de miliarde de dolari pe an în 2030, de la nivelul actual cuprins între șase și șapte miliarde de dolari pe an.
Incertitudinile cadrului de reglementare și riscurile cursului de schimb stau, de asemenea, în calea investițiilor private în tranziția energetică a multor țări, iar Banca Mondială poate ajuta la absorbția unei părți din aceste riscuri, a mai spus Ajay Banga. "Aceste țări nu au piețe de hedging care să fie suficient de largi sau suficient de adânci. Instituții precum a noastră trebuie să găsească o modalitate prin care să poată interveni și acoperi acea gaură", a adăugat Banga.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
„Fără cărți, istoria e tăcută, literatura nu are glas, știința e infirmă, iar gândirea suspendată”
O istorie a banilor românești, reconstituită „vizual” într-un celebru muzeu
Actuala „ofensivă” a cărții înregistrează noi victorii pe „frontul” lecturilor de calitate
Susținere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate