Două treimi din solurile europene se află într-o stare proastă de sănătate, iar normele și fondurile UE pentru gestionarea solurilor agricole și a gunoiului de grajd nu sunt utilizate într-o manieră suficientă, se arată într-un raport al Curții de Conturi Europene (ECA), citat de Agerpres. Instituția avertizează că standardele sunt lipsite de ambiție și țările din UE nu au direcționat fondurile către zonele cu cele mai urgente probleme legate de sol. Există o marjă considerabilă de acțiune pentru îmbunătățirea sănătății solurilor în Europa, susține ECA, care critică eforturile depuse de UE până în prezent pentru a asigura gestionarea durabilă a solului și constată că atât Comisia Europeană, cât și țările din UE nu au utilizat suficient instrumentele financiare și legislative pe care le aveau la dispoziție. Auditorii au observat că standardele UE sunt adesea lipsite de ambiție și că statele membre nu direcționează fondurile către zonele cu cele mai presante probleme ale solului. Conform unei analize la care se face referire în raport, între 60% și 70% din solurile din Europa au o stare proastă de sănătate, în parte din cauza unor practici deficitare de gestionare a solului și a gunoiului de grajd.

Solul furnizează nutrienți, apă și oxigen și servește drept suport pentru creșterea plantelor. Or, utilizarea excesivă a îngrășămintelor în agricultură are un impact negativ asupra calității apei și asupra diversității plantelor și a animalelor. Normele UE, cum ar fi cele aplicabile politicii agricole comune (PAC) și Directiva privind nitrații, încurajează îmbunătățiri ale modului de gestionare a solului și a gunoiului de grajd. Auditorii estimează că valoarea finanțării din PAC consacrate sănătății solului între 2014 și 2020 a fost de aproximativ 85 de miliarde de euro. Directiva privind nitrații limitează utilizarea azotului provenit din gunoiul de grajd în zonele poluate, semnalează raportul.

"Solul este esențial pentru viață și reprezintă o resursă neregenerabilă. Or, în Europa, suprafețe mari au o stare proastă de sănătate. Acest lucru ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru ca UE să își «suflece mânecile» și să refacă sănătatea solurilor europene. Nu putem întoarce spatele generațiilor viitoare. Modificările care urmează să fie aduse normelor UE sunt o oportunitate pentru legiuitorii UE de a îmbunătăți standardele legate de sol în întreaga Europă", a afirmat Eva Lindstrom, membră a Curții responsabilă de acest raport.

Auditorii au constatat că instrumentul UE de asigurare a conformității fermierilor cu condițiile de mediu, așa-numita "ecocondiționalitate", are potențialul de a combate amenințările pentru sol, dat fiind că standardele aferente se aplică pe 85% din terenurile agricole. Totuși, aceste condiții, pe care fermierii trebuie să le îndeplinească pentru a primi plăți în cadrul CAP, nu merg suficient de departe. Cerințele pe care țările din UE le stabilesc cu privire la sol nu necesită practic schimbări ale practicilor agricole și pot îmbunătăți doar marginal sănătatea solului. Pentru perioada 2023-2027 s-au adus unele îmbunătățiri, dar schimbările operate până în prezent în statele membre nu sunt suficiente și riscă să aibă doar un impact minor asupra gestionării durabile a solului și a gunoiului de grajd.

Țările din UE ar fi trebuit să aloce finanțare pentru zonele cu probleme acute ale solului. Or, acestea nu au direcționat către zonele respective decât o mică parte din fondurile lor de dezvoltare rurală care sunt utilizate pentru a sprijini practici agricole voluntare benefice pentru mediu. Programele de dezvoltare rurală ale statelor membre conțineau puține măsuri în materie de gestionare a gunoiului de grajd, în pofida problemelor cunoscute legate de surplusul de azot.

Comisia are dificultăți în a obține o imagine de ansamblu a modului în care țările din UE aplică cerințele în materie de gestionare a gunoiului de grajd, deoarece datele furnizate de acestea sunt incomplete. Lacunele de la nivelul datelor înseamnă și că nu pot fi calculate medii la nivelul UE. În plus, derogările slăbesc eficacitatea restricțiilor privind aplicarea gunoiului de grajd. De exemplu, poluarea solului a crescut în fermele care au beneficiat de derogări privind limitele de azot. Auditorii observă și că procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva țărilor care nu respectă Directiva privind nitrații necesită un timp foarte lung.

UE s-a angajat să îndeplinească obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, dintre care șapte au un impact direct sau indirect asupra solului. La nivelul UE nu există însă o definiție acceptată cu privire la gestionarea durabilă a solului. Comisia pregătește în prezent o inițiativă legislativă privind protejarea, gestionarea și refacerea solurilor din UE și tocmai a publicat o propunere pentru o directivă nouă vizând sănătatea solului. Aceasta va fi discutată de Parlamentul European și de Consiliul UE în lunile următoare. Obiectivul UE este de a obține soluri sănătoase până în 2050.

Cercetările arată că ecosistemul solurilor din Europa va continua să se degradeze din cauza diferitor factori. Pragul sustenabil recomandat în legătură cu eroziunea solului este depășit pe aproximativ 25% din terenurile din UE și majoritatea solurilor din UE prezintă, de asemenea, un risc de pierdere a biodiversității. Solul are nevoie de azot pentru a susține creșterea plantelor. Un deficit de azot poate antrena degradarea solului, în timp ce un excedent de azot poate cauza poluarea apelor și eutrofizare. În UE, cele mai ridicate valori de poluare din perioada 2012-2015 au fost înregistrate în Cipru și în Țările de Jos; Țările de Jos au avut cea mai ridicată valoare cunoscută și între 2016 și 2019, cea mai recentă perioadă pentru care există date.

Auditul a acoperit perioada 2014-2022 (standardele aferente acesteia au fost prelungite pentru a acoperi anii 2021 și 2022) și are o dimensiune prospectivă pentru perioada 2023-2027. Auditorii au evaluat dacă Comisia Europeană și statele membre utilizaseră în mod eficace instrumentele UE pentru gestionarea durabilă a solurilor agricole și a gunoiului de grajd. Eșantionul de audit a inclus cinci țări din UE: Germania, Irlanda, Spania, Franța și Țările de Jos.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)