Peste 14 milioane de adulți și circa 4,7 milioane de copii din Europa și Asia Centrală suferă de nesiguranță alimentară severă – așa cum este definită de Scala de Experiență în Insecuritatea Alimentară (FIES), potrivit unui raport publicat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), citat de Agerpres.

Raportul, intitulat „Situația securității alimentare și a alimentației în Europa și Asia Centrală 2018”, analizează o multitudine de date privind valoarea energetică a alimentației, subnutriția și indicatori de nutriție, cum ar fi oprirea în creștere și slăbirea, anemia, excesul de greutate și obezitatea, precum și schimbarea dietelor și impactul lor asupra diferitelor grupuri de populație.

FAO estimează că aproximativ 2,1% din populația totală a regiunii, de aproape un miliard, a fost expusă la nesiguranță alimentară severă în intervalul 2015-2017 pe baza datelor FIES. „În timp ce prevalența nesiguranței alimentare severe în Europa și Asia Centrală, de aproximativ 2%, este mult mai mică decât media mondială de 9,2%, este totuși un motiv de îngrijorare mai ales în acele țări unde persistă foametea și malnutriția”, a menționat Ariella Glinni, specialist principal în politici publice la FAO si autorul principal al raportului. „Vrem să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă și că există acces la hrană nutritivă pentru toți”, a adăugat Glinni. „Pentru a realiza acest lucru, trebuie, de asemenea, să înțelegem mai bine situația diferitor grupuri de populație, să abordăm chestiunile esențiale precum sărăcia, inegalitățile economice și sociale, conflictele și alți factori”.

În ultimele decenii, regiunea în ansamblu a înregistrat progrese semnificative în combaterea insecurității alimentare, totuși, începând cu anul 2014, tendința descrescătoare a prevalenței subnutriției a stagnat la 6%, iar în 2016 și 2017 numărul de persoane subnutrite în Asia Centrală a crescut lent în termeni absoluți.

Constatările inițiale din raport indică în regiune inegalități între femei și bărbați în ceea ce privește prevalența deficitului acut de alimente. În țările din Caucaz, Asia Centrală și din Comunitatea Statelor Independente, la femeile adulte se înregistrează o rată mai mare de insecuritate alimentară severă decât la bărbați. „Acest lucru semnalează inegalități de gen fundamentale în societăți, reflectate în accesul la alimente, precum și în utilizarea alimentelor. Pentru a ne asigura că toți oamenii, indiferent de sex, au hrană nutritivă, trebuie să promovăm măsuri coerente care pot fi luate la toate nivelurile și în diferite sectoare de politici”, a spus Glinni.

Raportul evaluează progresul țărilor privind Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 2 în atingerea nivelului de zero foamete și îmbunătățirea nutriției până în 2030. De asemenea, analizează măsurile de politici și soluțiile pe care țările le aplică sau le pot aplica pentru a aborda toate cele patru dimensiuni ale securității alimentare – disponibilitatea, accesul, utilizarea și stabilitatea și nutriția.

O altă constatare importantă este că malnutriția în una sau mai multe din cele trei forme principale – subnutriția, excesul de greutate și obezitatea și deficiențele de micronutrienți – este prezentă în diferite grade în toate țările din regiune. Adesea, toate cele trei forme coexistă, creând ceea ce se numește „povara triplă a malnutriției”.

Nivelurile crescute de exces de greutate și obezitate din regiune sunt motive de îngrijorare serioasă. O analiză recentă a Organizației Mondiale a Sănătății a arătat o creștere continuă a excesului de greutate în rândul copiilor și a prevalenței obezității la adulți din întreaga regiune a Europei și Asiei Centrale în perioada 2000-2016. Aproximativ 200 de milioane de persoane, care corespund unui sfert dintre adulții din regiune, sunt acum obezi, ceea ce constituie o preocupare majoră pentru sănătatea și bunăstarea lor viitoare și pentru costurile legate de sănătatea publică.

Multe țări, pe lângă tratarea predominantă a deficiențelor de micronutrienți și a subnutriției, au ajuns să trebuiască să facă față și unei creșteri a bolilor legate de excesul de alimente și a bolilor netransmisibile asociate cu o tranziție către diete cu un aport crescut de grăsimi, zahăr, carne, produse lactate și alimente procesate, de obicei acompaniate de un stil de viață mai sedentar.

Diferențe semnificative în ceea ce privește alimentația au fost observate, de asemenea, între zonele urbane si cele rurale și zonele izolate, iar raportul indică factorii de bază ai inegalității economice și sociale.

Raportul analizează, de asemenea, legăturile dintre migrație, gen, tineret și dezvoltarea rurală și securitatea alimentară și subliniază faptul că regiunea Europei și a Asiei Centrale se află pe locul al doilea în lume privind primirea migranților. În regiune au intrat, în 2017, 78 milioane de migranți internaționali din totalul de 258 milioane din întreaga lume.

Raportul se bazează pe experiența țărilor pentru a evidenția măsurile care vizează atenuarea consecințelor negative ale migrației asupra securității alimentare și valorificarea potențialului lor de dezvoltare. Acestea includ măsuri de sprijin pentru migranții care se întorc în țara lor de origine, precum și exploatarea potențialului dezvoltării rurale de a oferi alternative de trăi pentru migrația involuntară - domenii care merită o atenție sporită și investiții.