Educația financiară nu mai este doar o abilitate de gestionare a banilor pentru tinerii Generației Z, ci o formă de orientare într-un mediu economic și digital complex, însă 85% dintre tineri spun că ar avea nevoie de mai multă educație financiară pentru a se simți mai pregătiți pentru viitor, arată rezultatele unui studiu despre viața Generației Z, studenți și non-studenți, din România, citat de Agerpres. Astfel, 62% dintre studenți se declară bine informați financiar, 86% afirmă că pot identifica știrile false, iar 81% recunosc tentativele de fraudă online, indicând o mai bună capacitate de filtrare a informației față de generațiile anterioare. 81% dintre studenți folosesc servicii de e-banking, comparativ cu 71% dintre tinerii care nu urmează o facultate, relevă studiul lansat de BRD - Groupe Societe Generale și Fundația Friends For Friends, care analizează modul în care tinerii se raportează la educație, piața muncii, educație financiară, emigrare, sănătate mintală, tehnologie și viața personală, oferind o imagine actuală asupra comportamentelor și aspirațiilor generației Z.

„Generația Z este una conectată, informată și preocupată de impactul deciziilor economice asupra vieții de zi cu zi. Studiul surprinde această maturizare rapidă a tinerilor și modul în care valorile lor - responsabilitatea, echilibrul și spiritul antreprenorial - modelează o nouă perspectivă asupra educației, carierei și relației cu societatea”, se menționează în studiul citat.

Cercetarea mai arată că tinerii români se orientează către domenii dinamice, care oferă autonomie și potențial de creștere. IT-ul rămâne prima alegere pentru o carieră stabilă și bine plătită, iar antreprenoriatul este preferat de 40% dintre respondenți ca opțiune profesională. În același timp, 85% dintre tineri spun că ar avea nevoie de mai multă educație financiară pentru a se simți mai pregătiți pentru viitor, ceea ce confirmă o preocupare tot mai mare pentru independență economică și înțelegerea mecanismelor care susțin inițiativa personală.

„Spre deosebire de anii anteriori, tinerii români se declară mai atenți la teme macrosociale - instabilitatea politică, riscurile de război și ascensiunea extremismului - decât la lipsa locurilor de muncă. 58% dintre studenți urmăresc cu atenție schimbările politice din România, iar 14% acordă importanță evoluțiilor politice internaționale, semn al unei deschideri mai mari către contextul global. Totodată, presa online, podcasturile și platformele bazate pe inteligență artificială devin principalele surse de informare, în timp ce TikTok și Facebook pierd teren, indicând o maturizare în modul de selecție și consum al informației”, subliniază sursa citată.

Pentru majoritatea respondenților, facultatea rămâne o condiție necesară pentru accesul la joburi mai bine plătite și un instrument util pentru a obține respect și stabilitate socială. Cu toate acestea, peste jumătate dintre studenți (57%) consideră că învățământul superior pune prea mult accent pe teorie și prea puțin pe competențele practice. Rezultatele studiului arată că studenții își doresc o legătură mai strânsă între facultate și piața muncii.

Managerul de proiect Mindcraft Academy în cadrul Fundației Friends For Friends, Vlad Tăușance, a susținut că studiul ajută „să trecem dincolo de clișee și să cunoaștem mai bine studenții și tinerii din România: o generație în același timp îngrijorată și pragmatică, curioasă și precaută, care dovedește încredere în sine și practică gândirea critică”. „Student în România. Tânăr în România” este o cercetare realizată în cadrul programului Mindcraft Academy, dezvoltat de Fundația Friends For Friends, cu susținerea strategică a BRD - Groupe Societe Generale.

Volumul eșantionului pentru realizarea sondajului a fost de 1001 persoane, reprezentativ pentru populația tânără (18-25 de ani) din România. Sondajul a fost realizat în toate județele țării și în sectoarele Municipiului București. Eroarea maximă admisă a datelor este de cca 3,1%, la un grad de încredere de 95%. Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică, iar coordonarea cercetării a fost asigurată de conf. univ. dr. Darie Cristea, conferențiar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)