În confruntare cu incertitudini și riscuri

În confruntare cu incertitudini și riscuri

Numărul 33-34, 25 aug.-7 sept.2020  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Până la mijlocul lunii august, deopotrivă, mass-media și exponenți ai lumii businessului au așteptat, cu un interes ieșit din comun, comunicatul Institutului Național de Statistică (INS) referitor la evoluția produsului intern brut al României în vreme de pandemie. Sigur, au fost numeroase semnale preliminare, tot ale INS, privind dinamica activității din primul semestru al anului 2020 în principalele ramuri și subramuri ale economiei, însă capacitatea de sinteză a PIB nu o poate egala, deocamdată, niciun alt indicator. Avem în vedere și posibilitatea de a recurge la comparații între țări și zone geografice mai ample, dat fiind caracterul universal al actualelor modalități statistice de înregistrare a ritmurilor creșterii economice în lumea interdependentă în care trăim.

În condițiile excepționale din ultimele luni, colectarea datelor a fost foarte dificilă și, în consecință, INS a ținut să ne pună în gardă că sunt de așteptat modificări ale procentajelor consemnate, ceea ce reprezintă încă o dovadă a unui comportament etic demn de o asemenea instituție publică.

Așadar, ce s-a constatat – repetăm, deocamdată – cu amintitele rezerve de ordin metodologic?

  • Față de aceeași perioadă din anul 2019, produsul intern brut a înregistrat, în trimestrul II 2020, o scădere cu 10,5%, atât pe seria brută, cât și pe seria ajustată sezonier;
  • În semestrul I 2020, PIB s-a diminuat, comparativ cu semestrul I 2019, cu 4,7%, pe seria brută, și cu 3,9%, pe seria ajustată sezonier;
  • Seria ajustată sezonier a PIB trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul II 2020, fiind revizuită față de varianta publicată de INS la 7 iulie 2020.

Prezintă, desigur, interes și detalierile din comunicatul INS, respectiv trimiterile la perioade anterioare atât în privința dinamicilor trimestriale și semestriale, cât și anuale ale creșterii economice, însă esențialul a fost spus: s-au declanșat și continuă simultan criza economică și criza medicală, ambele cu o profunzime fără precedent, iar predicțiile pe termen scurt, mediu și lung sunt marcate de numeroase incertitudini. E drept, Comisia Națională de Strategie și Prognoză a dat publicității, tot în aceste zile, propriile anticipări care vizează recuperări semnificative în anul viitor, dar – și în această privință – se cer luate în considerare multe necunoscute, nu numai cele care privesc strict economia românească, ci și cele referitoare la provocările și riscurile din zona euro, apoi pe ansamblul Uniunii Europene și la scară planetară.

Este interesant de observat că numeroși analiști, în special din sectorul bancar, au declarat, aproape la unison, că se așteptau la o contracție și mai mare a economiei românești în perioada care a trecut de la declararea stării de urgență până la finalul lunii iunie. În acest sens, au prezentat și unele argumente, cele mai multe referitoare tot la comunicatele INS privind corelația activităților din principalele ramuri ale economiei. Interesante sunt și evaluările Băncii Naționale a României sintetizate în minuta referitoare la discuțiile din ședința Consiliului de administrație din 5 august a.c. Chiar dacă analizele respective s-au desfășurat înainte de publicarea datelor INS privind diminuarea PIB în primul semestru al anului curent, ele își păstrează percutanța, deoarece sunt bazate tot pe multe statistici oficiale.

Dacă ar fi să extragem din toate acestea doar elementele esențiale, atunci s-ar contura următorul tablou al diagnozei și predicțiilor: în condițiile scăderii cererii agregate, vor continua să se manifeste tendințele dezinflaționiste și se va asigura o relativă stabilitate a cursului de schimb leu/euro; prin politicile monetare și fiscal-bugetare este de așteptat să se mențină lichidități la niveluri acceptabile, iar accesul la credite, în special pentru economia reală, va fi facilitat de măsurile proactive prevăzute a se adopta în continuare, în contextul în care alocările de fonduri europene nerambursabile au sporit semnificativ. Bineînțeles, premisele evocate se cer fructificate adecvat, la toate nivelurile decizionale și de execuție, deziderat esențial al perioadei actuale și al viitorului previzibil. Deosebit de preocupantă rămâne situația de pe piața muncii, chiar dacă nivelul șomajului n-a atins cotele anticipate în faza de declanșare a pandemiei. Sunt sectoare deosebit de afectate, ca urmare a suspendării și diminuării activităților din cele mai diverse ramuri ale economiei, ceea ce menține o presiune puternică asupra evoluției de ansamblu a vieții sociale. Însă acestea alcătuiesc o sumă de considerente și considerații care pledează convingător în favoarea unor abordări realiste, menite să determine transformarea incertitudinilor și riscurilor în oportunități palpabile. Valorificarea lor este primul obiectiv la ordinea zilei.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.