Termeni-cheie: afaceri de tip start-up, sectorul IMM, incubatoare de afaceri, rezidenți ai incubatoarelor de afaceri

Clasificare JEL: H20, H25, M13

Este bine cunoscut faptul că IMM-urile au cea mai importantă contribuție la formarea PIB-ului. În România, întreprinderile mici și mijlocii au gene­rat în anul 2015 peste 60% din locurile de muncă de la nivelul întreprinderilor și aproximativ 100,8 mi­liarde lei din valoarea adăugată brută la costul fac­torilor de producție din economie. Conform unor ana­lize detaliate, întreprinderile mici și mijlocii rea­lizează 28% (34,4 miliarde lei) din totalul expor­tu­rilor directe din România și peste 59% (48,5 mi­liarde lei) din cifra de afaceri în rândul tuturor în­treprinderilor.

Dacă ar fi să facem o paralelă cu Uniunea Euro­peană, în România, numărul mediu de întreprinderi mici și mijlocii la 1.000 de locuitori este de doar 25, în timp ce media europeană este de 43. Sta­tisticile duc la concluzia că dezvoltarea acestui sector în țara noastră este foarte importantă pentru viitor.

Antreprenoriatul are o distribuție relativ echi­li­brată pe vârste în România. Din fiecare 100 de societăți cu asociat unic, 25 aparțin tinerilor cu vârs­ta de până la 35 de ani, 33 – antreprenorilor care au între 36 și 45 de ani, 22 – celor cu vârsta între 46 și 55 de ani și 20 – persoanelor care au peste 56 de ani. Totuși, considerăm că la nivelul societăților cu acționar unic se regăsesc în principal companii mici, la început de drum, care, pentru a pătrunde pe piață și a se dezvolta, trebuie să pună un accent deosebit pe inovare.

Pe lângă impedimentul reprezentat de lipsa po­sibilităților de finanțare, societățile de tip start-up se confruntă și cu lipsa unui suport tehnic perma­nent din partea unor specialiști care să fie alături de tinerii antreprenori în desfășurarea incipientă a businessului. Din acest motiv incubatoarele de afa­ceri reprezintă un sprijin, venind în ajutorul start-upurilor cu soluții.

Pe o piață competitivă și în continuă dezvol­tare, o prioritate la nivelul Uniunii Europene, dar și o componentă esențială a strategiei naționale o con­stituie sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri. Din acest motiv considerăm că este nevoie de un ca­dru legislativ adecvat și stimulativ pentru persoa­nele care investesc în sectorul întreprinderilor mici și mijlocii în România. În acest sens, suntem de pă­rere că Legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri, publicată în Monitorul Oficial nr. 393 din 23 mai 2016, vine în sprijinul tinerilor antrepre­nori în realizarea ideilor lor și totodată creează un me­diu prielnic pentru investitorii care doresc să dez­volte un centru de business care să devină su­port pentru idei inovatoare. Din punctul nostru de ve­dere, aceas­tă lege este o urmare benefică a Legii nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor in­dividuali-business angels și sperăm să apară noi re­gle­mentări în această direcție în viito­rul apropiat.

Dintr-un studiu realizat de EY România pri­vind afacerile de tip start-up din țara noastră (EY Româ­nia, 2016) reiese că, pentru antreprenori, prin­­ci­palele impedimente în începerea și dezvolta­rea unei afaceri sunt, în ordine, nivelul birocrației, ac­cesul la finanțare, educația precară (financiară, eco­nomică și juridică) și fiscalitatea. Astfel, antre­pre­norii de start-up indică aspecte care stau în sfe­ra de decizie a statului ca fiind cel mai mare ob­stacol pentru dez­vol­tarea antrepreno­rială. În ceea ce pri­vește fiscali­tatea, principalele probleme amintite sunt impozitele asociate forței de muncă, impre­dicti­bilitatea le­gis­la­ției și inconsec­vența autori­tăților din domeniu. Totuși, putem spune că Legea nr. 102/2016 vine să re­zolve o parte dintre aceste pro­bleme, pen­tru că odată cu formarea incubatoarelor de afa­ceri putem vorbi despre su­port financiar, eco­nomic și ju­ri­dic per­ma­nent pen­tru antreprenori, pre­cum și des­pre posi­bili­tatea accesării de fonduri naționale și euro­pene pentru dezvoltarea afacerilor.

Din același studiu rezultă ca unele dintre cele mai importante activități de sprijinire a antrepreno­rilor organizate de asociații specializate care sunt accesate de aceștia sunt întâlnirile și work­shopu­rile. Cluburile, huburile și apartenența la o aso­ciație cu specific antreprenorial au fost accesate într-o mai mică măsură, la fel ca incubatoarele și acceleratoarele de afaceri. Cu toate acestea, work­shopurile pot fi organizate ușor în cadrul incuba­toarelor de afaceri, deci dezvoltarea acestora din urmă este necesară.

Mulți antreprenori înțeleg importanța constru­i­rii de relații pentru succesul antreprenorial. Același studiu arată că 64% dintre respondenți participă la cel puțin un eveniment de networking în medie într-o săptămână, față de 29% dintre aceștia, care nu participă la niciun astfel de eveniment. Indiferent că este vorba despre construirea de parteneriate de business, de vânzări și marketing sau de identifi­carea de furnizori de servicii pentru start-upuri ori de mentori care să inspire, dezvoltarea de relații de business este vitală pentru creșterea afacerii.

Conform definiției, incubatorul de afaceri este o structură de sprijin al afacerilor, organizată în in­frastructura incubatorului de afaceri într-un spațiu adecvat, în care sunt localizați rezidenții incubatoru­lui, gestionată de un administrator, care urmărește crearea unui mediu favorabil, sustenabil pentru în­treprinderile mici și mijlocii nou-înființate, stimu­lându-le potențialul de dezvoltare și de viabilitate, ajutându-le să se dezvolte în perioada de început, prin asigurarea unor facilitați comune și a supor­tului managerial necesar. Rezident al unui astfel de centru poate fi orice operator economic, întreprin­dere mică sau mijlocie, persoană juridică română și/sau străină, care funcționează conform legii și des­fășoară activități economice în interiorul incu­batorului de afaceri, beneficiind de acest statut pen­tru o perioadă de până la trei ani.

• consilierea managerială și cooperarea con­stantă a companiilor rezidente;
• acces la servicii de formare profesională pen­tru nevoile actuale și viitoare ale pieței;
• servicii profesionale juridice și de conta­bi­litate;
• cumpărare colectivă de servicii și produse;
• acces la fonduri nonguvernamentale pentru dezvoltarea economică;
• acces la surse de finanțare, investiții și capi­tal de lucru;
• contacte cu investitori individuali, fonduri cu capital de risc;
• transferul și comercializarea de tehnologie, precum și contacte cu universități și institute de cer­cetare și dezvoltare;
• servicii privind internaționalizarea între­prin­derilor mici și mijlocii;
• servicii privind managementul general al spațiului incubatorului de afaceri;
• alte servicii.

➔ Incubatoarele de afaceri

Astfel, incubatoarele de afaceri sunt, conform prevederilor Legii nr. 102/2016, structuri pentru sprijinirea afacerilor care urmăresc în permanență crearea unui mediu favorabil și sustenabil pentru IMM-urile nou-înființate. În acest fel, întreprin­deri­lor le va fi stimulat potențialul de creștere și via­bilitate, ajutându-le să se dezvolte în perioada de început, prin asigurarea unor facilități comune și a suportului managerial necesar. Fondatorii unor astfel de structuri pot să fie atât persoane juridice de drept privat, cât și autorități publice locale, insti­tuții/consorții de instituții de învățământ superior, institute, centre și stațiuni de cercetare-dezvoltare și camere de comerț.

• incubator de afaceri cu portofoliu mixt (vi­zează IMM-urile cu potențial de creștere dintr-o ga­mă largă de sectoare);
• incubator de afaceri tehnologic (vizează IMM-urile cu potențial de creștere tehnologic);
• incubator de afaceri academic (vizează IMM-urile a căror activitate rezidă în aplicarea sau folosirea rezultatelor activității de cercetare-dez­voltare din cadrul unei universități ori al unui insti­tut de cercetare sau dezvoltă inițiativa antrepre­norială din mediul universitar, având ca obiectiv reținerea tinerilor în comunitate și comerciali­zarea tehno­logiilor elaborate și dezvoltate de stu­denți sau de fa­cultate);
• agroincubator de afaceri (vizează IMM-urile sau societățile agricole);
• incubator de afaceri social (folosește spiri­tul antreprenorial și inovația pentru a crea impact so­cial);
• incubator specific unui sector (oferă toată ga­ma de servicii necesare celor care au o idee feza­bilă, aplicabilă într-un anumit sector, expresie a po­tențialului endogen existent în acel teritoriu);
• incubator virtual (oferă servicii de incubare prin internet, sub forma portalurilor de afaceri);
• incubator pentru activități nonagricole în mediul rural.

După cum se poate observa, există o gamă lar­gă de tipologii de incubatoare de afaceri. Salutăm ac­centul care se pune pe domeniul agricol, un do­me­niu uitat parcă în ultima perioadă în România. Sperăm că prin aceste centre va exista o atractivitate mai mare pentru tineri de a se implica în acest do­me­niu, mai ales în contextul modificărilor aduse la Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produ­selor alimentare, prin care s-a creat obligativi­ta­tea ca 51% din produsele alimentare din super­mar­ke­turi să fie românești. Din punctul nostru de vedere, acest cadru legislativ nou reprezintă o oportunita­te pentru toți cei care doresc să își deschidă un business în agricultură, având acum și o piață de desfacere relativ mare.

➔ Facilități fiscale

• scutirea de la plata impozitului pe teren, co­respunzător terenului aferent incubatorului de afa­ceri, cu aprobarea autorităților locale;
• scutirea de la plata impozitului pe clădiri, corespunzător clădirilor care fac parte din incuba­torul de afaceri, cu aprobarea autorităților locale;
• scutiri de la plata oricăror taxe datorate pen­tru eliberarea certificatelor de urbanism, autori­za­țiilor de construire și/sau desființare de construcții pentru terenurile și clădirile aferente incubatorului de afaceri, cu aprobarea autorităților locale.

Toate aceste facilități trebuie inițiate de auto­ritățile publice locale, în limitele bugetului alocat anual. De asemenea, pentru a încuraja dezvoltarea unor astfel de centre de afaceri pot fi acordate și alte facilități, potrivit legislației în vigoare, de către autoritățile aflate sub jurisdicția Administrației Pu­blice.

➔ Precizări suplimentare și concluzii

Părerea noastră este că Legea nr. 102/2016 era absolut necesară pentru dezvoltarea domeniului start-upurilor în România. Cu toate acestea, mai tre­buie realizate multe lucruri până când antrepre­norii ro­mâni vor putea concura de la egal la egal cu cei stră­ini. Chiar dacă numărul lor este în creștere, incu­batoarele de afaceri nu oferă, de obicei, oportu­nități de finanțare, de aceea următorul pas ar trebui făcut în direcția sprijinului financiar.

În momentul de față, finanțarea incubatoarelor de afaceri se poate face din fonduri private, din fonduri publice ale bugetelor consiliilor locale sau județene, în limita sumelor aprobate cu această destinație, sau din fonduri externe neram­bur­sa­bile. Totuși, con­siderăm că trebuie acordate anu­mite facilități la accesarea unor astfel de fonduri pentru societățile care se încadrează și dobândesc statutul de incu­bator de afaceri. Crearea unor fonduri speciale pe plan național dedicate unor astfel de structuri ar fi de dorit pentru că de la incubatoare finanțarea va putea fi direcționată ușor către rezidenții acestora.

Menționăm aici și programul START 2016, ges­tionat de Direcția Politici Antreprenoriale din sub­or­dinea Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, prin care IMM-urile pot accesa maximum 120.000 lei (circa 26.000 euro, la cursul actual), reprezentând cel mult 90% din investiția totală pe care trebuie să o realizeze în ca­drul programului. Antreprenorul trebuie să par­tici­pe cu restul de minimum 10% din investiție. Ast­fel, la un ajutor nerambursabil maxim, antrepre­norul beneficiar va trebui să vină cu o contribuție proprie de 13.300 lei (circa 2.900 euro), pentru ca valoarea totală a investiției să ajungă la 133.300 lei. Progra­mul pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și facilitarea accesului acestora la finanțare START va funcționa și în anul 2016, cu un buget total de 17 milioane lei. Guvernul estimează că va ajuta cel puțin 144 de start-upuri cu acești bani în anul în curs.

În concluzie, putem spune că Legea nr. 102/ 2016 privind incubatoarele de afaceri deschide noi perspective în sectorul întreprinderilor mici și mijlo­cii și apropie legislația românească de noile cerin­țe europene în domeniu. Sperăm ca acesta să fie punc­tul de plecare și pentru alte inițiative legislative.

1. EY România (2016), Barometrul afacerilor de tip start-up din România, disponibil la adresa www.eyromania.ro
2. Legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri, publicată în Monitorul Oficial nr. 393/23.05.2016.