Termeni-cheie: afaceri de tip start-up, sectorul IMM, incubatoare de afaceri, rezidenţi ai incubatoarelor de afaceri

Clasificare JEL: H20, H25, M13

Este bine cunoscut faptul că IMM-urile au cea mai importantă contribuţie la formarea PIB-ului. În România, întreprinderile mici şi mijlocii au gene­rat în anul 2015 peste 60% din locurile de muncă de la nivelul întreprinderilor şi aproximativ 100,8 mi­liarde lei din valoarea adăugată brută la costul fac­torilor de producţie din economie. Conform unor ana­lize detaliate, întreprinderile mici şi mijlocii rea­lizează 28% (34,4 miliarde lei) din totalul expor­tu­rilor directe din România şi peste 59% (48,5 mi­liarde lei) din cifra de afaceri în rândul tuturor în­treprinderilor.

Dacă ar fi să facem o paralelă cu Uniunea Euro­peană, în România, numărul mediu de întreprinderi mici şi mijlocii la 1.000 de locuitori este de doar 25, în timp ce media europeană este de 43. Sta­tisticile duc la concluzia că dezvoltarea acestui sector în ţara noastră este foarte importantă pentru viitor.

Antreprenoriatul are o distribuţie relativ echi­li­brată pe vârste în România. Din fiecare 100 de societăţi cu asociat unic, 25 aparţin tinerilor cu vârs­ta de până la 35 de ani, 33 – antreprenorilor care au între 36 şi 45 de ani, 22 – celor cu vârsta între 46 şi 55 de ani şi 20 – persoanelor care au peste 56 de ani. Totuşi, considerăm că la nivelul societăţilor cu acţionar unic se regăsesc în principal companii mici, la început de drum, care, pentru a pătrunde pe piaţă şi a se dezvolta, trebuie să pună un accent deosebit pe inovare.

Pe lângă impedimentul reprezentat de lipsa po­sibilităților de finanţare, societăţile de tip start-up se confruntă şi cu lipsa unui suport tehnic perma­nent din partea unor specialişti care să fie alături de tinerii antreprenori în desfășurarea incipientă a businessului. Din acest motiv incubatoarele de afa­ceri reprezintă un sprijin, venind în ajutorul start-upurilor cu soluţii.

Pe o piaţă competitivă şi în continuă dezvol­tare, o prioritate la nivelul Uniunii Europene, dar şi o componentă esențială a strategiei naţionale o con­stituie sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri. Din acest motiv considerăm că este nevoie de un ca­dru legislativ adecvat şi stimulativ pentru persoa­nele care investesc în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii în România. În acest sens, suntem de pă­rere că Legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri, publicată în Monitorul Oficial nr. 393 din 23 mai 2016, vine în sprijinul tinerilor antrepre­nori în realizarea ideilor lor şi totodată creează un me­diu prielnic pentru investitorii care doresc să dez­volte un centru de business care să devină su­port pentru idei inovatoare. Din punctul nostru de ve­dere, aceas­tă lege este o urmare benefică a Legii nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor in­dividuali-business angels şi sperăm să apară noi re­gle­mentări în această direcţie în viito­rul apropiat.

Dintr-un studiu realizat de EY România pri­vind afacerile de tip start-up din ţara noastră (EY Româ­nia, 2016) reiese că, pentru antreprenori, prin­­ci­palele impedimente în începerea şi dezvolta­rea unei afaceri sunt, în ordine, nivelul birocrației, ac­cesul la finanţare, educaţia precară (financiară, eco­nomică şi juridică) şi fiscalitatea. Astfel, antre­pre­norii de start-up indică aspecte care stau în sfe­ra de decizie a statului ca fiind cel mai mare ob­stacol pentru dez­vol­tarea antrepreno­rială. În ceea ce pri­veşte fiscali­tatea, principalele probleme amintite sunt impozitele asociate forței de muncă, impre­dicti­bilitatea le­gis­la­ţiei şi inconsec­vența autori­tăţilor din domeniu. Totuşi, putem spune că Legea nr. 102/2016 vine să re­zolve o parte dintre aceste pro­bleme, pen­tru că odată cu formarea incubatoarelor de afa­ceri putem vorbi despre su­port financiar, eco­nomic şi ju­ri­dic per­ma­nent pen­tru antreprenori, pre­cum şi des­pre posi­bili­tatea accesării de fonduri naţionale şi euro­pene pentru dezvoltarea afacerilor.

Din acelaşi studiu rezultă ca unele dintre cele mai importante activități de sprijinire a antrepreno­rilor organizate de asociații specializate care sunt accesate de aceştia sunt întâlnirile și work­shopu­rile. Cluburile, huburile și apartenența la o aso­ciație cu specific antreprenorial au fost accesate într-o mai mică măsură, la fel ca incubatoarele și acceleratoarele de afaceri. Cu toate acestea, work­shopurile pot fi organizate ușor în cadrul incuba­toarelor de afaceri, deci dezvoltarea acestora din urmă este necesară.

Mulţi antreprenori înțeleg importanța constru­i­rii de relații pentru succesul antreprenorial. Acelaşi studiu arată că 64% dintre respondenți participă la cel puțin un eveniment de networking în medie într-o săptămână, față de 29% dintre aceştia, care nu participă la niciun astfel de eveniment. Indiferent că este vorba despre construirea de parteneriate de business, de vânzări și marketing sau de identifi­carea de furnizori de servicii pentru start-upuri ori de mentori care să inspire, dezvoltarea de relații de business este vitală pentru creșterea afacerii.

Conform definiţiei, incubatorul de afaceri este o structură de sprijin al afacerilor, organizată în in­frastructura incubatorului de afaceri într-un spațiu adecvat, în care sunt localizați rezidenții incubatoru­lui, gestionată de un administrator, care urmărește crearea unui mediu favorabil, sustenabil pentru în­treprinderile mici şi mijlocii nou-înființate, stimu­lându-le potențialul de dezvoltare şi de viabilitate, ajutându-le să se dezvolte în perioada de început, prin asigurarea unor facilitați comune şi a supor­tului managerial necesar. Rezident al unui astfel de centru poate fi orice operator economic, întreprin­dere mică sau mijlocie, persoană juridică română şi/sau străină, care funcționează conform legii şi des­fășoară activităţi economice în interiorul incu­batorului de afaceri, beneficiind de acest statut pen­tru o perioadă de până la trei ani.

• consilierea managerială şi cooperarea con­stantă a companiilor rezidente;
• acces la servicii de formare profesională pen­tru nevoile actuale şi viitoare ale pieţei;
• servicii profesionale juridice şi de conta­bi­litate;
• cumpărare colectivă de servicii şi produse;
• acces la fonduri nonguvernamentale pentru dezvoltarea economică;
• acces la surse de finanțare, investiții şi capi­tal de lucru;
• contacte cu investitori individuali, fonduri cu capital de risc;
• transferul şi comercializarea de tehnologie, precum şi contacte cu universități şi institute de cer­cetare şi dezvoltare;
• servicii privind internaționalizarea între­prin­derilor mici şi mijlocii;
• servicii privind managementul general al spațiului incubatorului de afaceri;
• alte servicii.

➔ Incubatoarele de afaceri

Astfel, incubatoarele de afaceri sunt, conform prevederilor Legii nr. 102/2016, structuri pentru sprijinirea afacerilor care urmăresc în permanenţă crearea unui mediu favorabil şi sustenabil pentru IMM-urile nou-înfiinţate. În acest fel, întreprin­deri­lor le va fi stimulat potenţialul de creştere şi via­bilitate, ajutându-le să se dezvolte în perioada de început, prin asigurarea unor facilităţi comune şi a suportului managerial necesar. Fondatorii unor astfel de structuri pot să fie atât persoane juridice de drept privat, cât şi autorități publice locale, insti­tuții/consorții de instituții de învățământ superior, institute, centre şi stațiuni de cercetare-dezvoltare şi camere de comerț.

• incubator de afaceri cu portofoliu mixt (vi­zează IMM-urile cu potențial de creștere dintr-o ga­mă largă de sectoare);
• incubator de afaceri tehnologic (vizează IMM-urile cu potențial de creștere tehnologic);
• incubator de afaceri academic (vizează IMM-urile a căror activitate rezidă în aplicarea sau folosirea rezultatelor activității de cercetare-dez­voltare din cadrul unei universități ori al unui insti­tut de cercetare sau dezvoltă inițiativa antrepre­norială din mediul universitar, având ca obiectiv reținerea tinerilor în comunitate şi comerciali­zarea tehno­logiilor elaborate şi dezvoltate de stu­denți sau de fa­cultate);
• agroincubator de afaceri (vizează IMM-urile sau societățile agricole);
• incubator de afaceri social (folosește spiri­tul antreprenorial şi inovația pentru a crea impact so­cial);
• incubator specific unui sector (oferă toată ga­ma de servicii necesare celor care au o idee feza­bilă, aplicabilă într-un anumit sector, expresie a po­tențialului endogen existent în acel teritoriu);
• incubator virtual (oferă servicii de incubare prin internet, sub forma portalurilor de afaceri);
• incubator pentru activități nonagricole în mediul rural.

După cum se poate observa, există o gamă lar­gă de tipologii de incubatoare de afaceri. Salutăm ac­centul care se pune pe domeniul agricol, un do­me­niu uitat parcă în ultima perioadă în România. Sperăm că prin aceste centre va exista o atractivitate mai mare pentru tineri de a se implica în acest do­me­niu, mai ales în contextul modificărilor aduse la Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produ­selor alimentare, prin care s-a creat obligativi­ta­tea ca 51% din produsele alimentare din super­mar­ke­turi să fie româneşti. Din punctul nostru de vedere, acest cadru legislativ nou reprezintă o oportunita­te pentru toţi cei care doresc să îşi deschidă un business în agricultură, având acum şi o piață de desfacere relativ mare.

➔ Facilităţi fiscale

• scutirea de la plata impozitului pe teren, co­respunzător terenului aferent incubatorului de afa­ceri, cu aprobarea autorităților locale;
• scutirea de la plata impozitului pe clădiri, corespunzător clădirilor care fac parte din incuba­torul de afaceri, cu aprobarea autorităţilor locale;
• scutiri de la plata oricăror taxe datorate pen­tru eliberarea certificatelor de urbanism, autori­za­țiilor de construire şi/sau desființare de construcții pentru terenurile şi clădirile aferente incubatorului de afaceri, cu aprobarea autorităților locale.

Toate aceste facilităţi trebuie inițiate de auto­rităţile publice locale, în limitele bugetului alocat anual. De asemenea, pentru a încuraja dezvoltarea unor astfel de centre de afaceri pot fi acordate şi alte facilităţi, potrivit legislației în vigoare, de către autoritățile aflate sub jurisdicția Administrației Pu­blice.

➔ Precizări suplimentare şi concluzii

Părerea noastră este că Legea nr. 102/2016 era absolut necesară pentru dezvoltarea domeniului start-upurilor în România. Cu toate acestea, mai tre­buie realizate multe lucruri până când antrepre­norii ro­mâni vor putea concura de la egal la egal cu cei stră­ini. Chiar dacă numărul lor este în creştere, incu­batoarele de afaceri nu oferă, de obicei, oportu­nități de finanțare, de aceea următorul pas ar trebui făcut în direcția sprijinului financiar.

În momentul de faţă, finanțarea incubatoarelor de afaceri se poate face din fonduri private, din fonduri publice ale bugetelor consiliilor locale sau județene, în limita sumelor aprobate cu această destinație, sau din fonduri externe neram­bur­sa­bile. Totuşi, con­siderăm că trebuie acordate anu­mite facilităţi la accesarea unor astfel de fonduri pentru societăţile care se încadrează şi dobândesc statutul de incu­bator de afaceri. Crearea unor fonduri speciale pe plan naţional dedicate unor astfel de structuri ar fi de dorit pentru că de la incubatoare finanţarea va putea fi direcționată ușor către rezidenții acestora.

Menţionăm aici şi programul START 2016, ges­tionat de Direcția Politici Antreprenoriale din sub­or­dinea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, prin care IMM-urile pot accesa maximum 120.000 lei (circa 26.000 euro, la cursul actual), reprezentând cel mult 90% din investiția totală pe care trebuie să o realizeze în ca­drul programului. Antreprenorul trebuie să par­tici­pe cu restul de minimum 10% din investiție. Ast­fel, la un ajutor nerambursabil maxim, antrepre­norul beneficiar va trebui să vină cu o contribuție proprie de 13.300 lei (circa 2.900 euro), pentru ca valoarea totală a investiției să ajungă la 133.300 lei. Progra­mul pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanțare START va funcționa şi în anul 2016, cu un buget total de 17 milioane lei. Guvernul estimează că va ajuta cel puțin 144 de start-upuri cu aceşti bani în anul în curs.

În concluzie, putem spune că Legea nr. 102/ 2016 privind incubatoarele de afaceri deschide noi perspective în sectorul întreprinderilor mici şi mijlo­cii şi apropie legislaţia românească de noile cerin­ţe europene în domeniu. Sperăm ca acesta să fie punc­tul de plecare şi pentru alte iniţiative legislative.

1. EY România (2016), Barometrul afacerilor de tip start-up din România, disponibil la adresa www.eyromania.ro
2. Legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri, publicată în Monitorul Oficial nr. 393/23.05.2016.