Între probabilitate și posibilitate
Numărul 12, 14-20 iunie 2016 » La început a fost cuvântul...
Atât în texte elaborate, cât și în vorbirea curentă se utilizează extrem de des cuvântul „poate”. Astfel, într-o analiză a unui cotidian cu profil economic am întâlnit formula potrivit căreia „situația potențial-posibilă mai poate să fie transformată într-o stare de fapt cu un mare grad de probabilitate”. Aici avem de-a face cu mai multe pleonasme. Verbul „a putea” indică taman o „posibilitate”, respectiv ceva ce este „posibil”. Cât despre „potențial”, este limpede că vizează și o anumită „stare de fapt”. Dacă ne referim la „probabilitate”, nu ne va fi dificil să constatăm că definește o situație, o stare de fapt „posibilă”.
Îl întâlnim pe „poate” în extrem de diverse ipostaze. Cum, de exemplu, temele legate de justiție se află la ordinea zilei, într-o relatare televizată am auzit: „Suspectul poate fi pasibil de pedeapsa maximă”. Cum am mai remarcat, verbul „a putea” indică și „posibilitatea” de a se întâmpla ceva. Adică vizează și ceea ce ar fi cu putință.
Mai întâlnim formula „poate fi susceptibil de...” (urmează, în frază, menționarea a tot felul de „posibilități” și „probabilități”). Or, „susceptibil” înseamnă și ceva care „poate” să se schimbe, să sufere modificări (de pildă, legislația). Este încă un caz „clasic” de pleonasme. Așa că ar fi de dorit ca „posibilitatea” de a comite erori de exprimare să fie cât mai puțin... „probabilă”. (T.B.)
Flacăra culturii europene se aprinde la Timișoara
Mesajele de suflet ale Zilei Culturii Naționale
Debutul muzical în 2023 sub „bagheta” performanței
Sezonul expozițional de iarnă, o sărbătoare a artei contemporane
La Târgul Gaudeamus 2022 a renăscut speranța că, în România prezentă și viitoare, cartea va ocupa locul pe care îl merită
Celebrități care au unit arta cu medicina: Brâncuși și Gerota
„Tichetele culturale”, un sprijin financiar pentru „consumatorii” de produse creative
Un turneu de succes al muzicii fără frontiere