Istoria de lângă noi; leacuri contra uitării (XX)

Istoria de lângă noi; leacuri contra uitării (XX)

Numărul 26, 27 sep. - 3 oct. 2016  »  2016 - 95 de ani de existență a CECCAR

Reminder: În derularea cronologică a retrospectivei noastre am ajuns la evenimentul central din anul 2004. Din anumite puncte de vedere, 2004 a fost marcat de evenimente politice asemănătoare cu cele din anul în curs (2016). Țara s-a aflat în plină campanie electorală, care prefigura a treia alternanță la putere din perioada postdecembristă. În aceste circumstanțe, CECCAR a depus eforturi deosebite pentru păstrarea echidistanței politice, a pozițiilor de independență reală, ceea ce s-a reflectat în acțiunile pe care le-a întreprins potrivit unei viziuni de largă perspectivă. (vezi episoadele precedente)

Conceptul de convergență în contabilitate

În zilele de 3 și 4 septembrie 2004 s-a desfășurat la București cel de-al XV-lea Congres al Profesiei Contabile din România. Această manifestare deosebit de importantă pentru mediul economic din țara noastră a reunit peste 800 de participanți, precum și numeroși invitați din Franța, Italia, Marea Britanie, Polonia, Cehia, Slovacia, Grecia, Ungaria, Bulgaria, Spania, Brazilia, SUA. Cu toții și-au împărtășit experiențele naționale și au dezbătut Standardele Internaționale de Raportare Financiară și modul lor de implementare în fiecare țară.

Comunicările științifice, referatele și celelalte lucrări care au aprofundat tema generală a Congresului în panelurile, atelierele și masa rotundă desfășurate au creat un cadru comun de examinare aprofundată a unui evantai larg de probleme din contabilitate și fiscalitate la nivel național și la nivel global; aprecierile, rezultatele, succesele și neajunsurile din activitatea profesională, asemănările și deosebirile de vederi, identitatea sau diversitatea opiniilor exprimate în intervențiile participanților au dobândit caracterul unui izvor de informație, experiență și erudiție, de învățăminte pentru toți cei prezenți. S-a apreciat unanim că profesionistul contabil a fost, este și va fi chemat să se personalizeze, să devină un om care are dreptul să gândească, să reflecteze la tratamentul specific al fiecărei tranzacții, să aprofundeze procesele și fenomenele care trebuie să se regăsească în raportările financiare; are dreptul să aleagă între mai multe forme de tratament contabil, altfel spus are dreptul să folosească raționamentul profesional.

În linii mari, dezbaterile pe marginea temei generale a Congresului, Armonizare sau convergență cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară?, au vizat aspecte dintre cele mai controversate. S-a relevat că noul concept legat de armonizare sau convergență a preocupat și preocupă, deopotrivă, organismele profesionale, normalizatorii și utilizatorii informațiilor financiar-contabile. S-a exprimat convingerea că nivelul înalt al expunerilor și al intervențiilor efectuate în legătură cu tema centrală a Congresului a contribuit la clarificarea unor aspecte legate de procesul de convergență în implementarea standardelor de raportare financiară. Oricare ar fi modul de abordare a convergenței în contabilitate trebuie să se țină seama de natura, conținutul și valorile specifice fiecărui referențial în parte.

S-a ajuns la concluzia că o primă dimensiune a convergenței în contabilitate o reprezintă convergența dintre Standardele americane de contabilitate (US GAAP) și Standardele internaționale de contabilitate (IAS/IFRS). Cu toate diferențele majore dintre cele două referențiale contabile, prin acordul de la Norwalk, Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB) și Consiliul pentru Standarde de Contabilitate Financiară din SUA (FASB) au convenit asupra identificării tuturor punctelor de dezacord în vederea asigurării într-un termen rezonabil a convergenței necesare. În acest context s-a menționat rolul Grupului Consultativ European pentru Raportarea Financiară (EFRAG), care aduce o contribuție majoră din partea sectorului privat, înființat pentru a da glas punctului de vedere european în ceea ce privește evoluția IFRS.

La nivel continental, aspectele legate de convergența în contabilitate aveau în vedere identificarea punctelor de dezacord între directivele europene, cu deosebire Directiva a IV-a și a VII-a, și Standardele internaționale de contabilitate, cele două directive fiind amendate prin introducerea în anul 2002 a valorii juste și în anul 2003 a opțiunilor în ceea ce privește evaluarea.

Congresul a subliniat însemnătatea documentelor emise de Comisia Europeană în acest domeniu, printre care Strategia de raportare financiară a Uniunii Europene: calea de urmat, publicată în iunie 2000, precum și hotărârea Parlamentului European privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate din 2002.

Între concluziile dezbaterilor a fost și aceea potrivit căreia Federația Experților Contabili Europeni (FEE) – promotoarea susținerii implementării IFRS în spațiul european până în 2005 – sprijină modul de abordare bazat pe principii ale Standardelor de raportare financiară, aceasta însemnând că principiile clare destinate a servi interesul public consolidează reguli care indică modul de aplicare a principiilor în situații concrete. Acest mod de abordare promovează fermitatea și transparența și ajută companiile să răspundă corespunzător la situații complexe față de noile evoluții din practica afacerilor. În acest fel se previne și aglomerarea cu reglementări și „scăpări tehnice” care pot să apară acolo unde sunt dezvoltate reguli prea detaliate, în încercarea de a acoperi toate eventualitățile apărute în practică. Având în vedere, totodată, dezavantajul abordării numai pe bază de principii (și anume, posibilitatea unei prea mari „creativități”, care poate fi pusă în slujba unei cosmetizări a informației contabile), dar și dezavantajele abordării pe bază de reguli prea detaliate (cum ar fi înăbușirea inițiativelor; crearea falsei și extrem de dăunătoarei impresii că dacă respecți regulile totul merge sau crearea tentației și chiar a unor mecanisme de ocolire a regulilor) s-a considerat că abordarea exclusivistă, fie numai pe bază de principii, fie numai pe bază de reguli, se poate dovedi a nu fi suficientă pentru realizarea unor lucrări de calitate, a unor raportări corecte. O îmbinare corectă a celor două moduri de abordare asigură o reglementare de calitate – iată concluzia principală a lucrărilor Congresului al XV-lea al CECCAR.

(Va urma)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.