Lucian Heiuș: 20% din impozite și taxe încă se plătesc cu plăsuța, stând la coadă în data de 25

Lucian Heiuș: 20% din impozite și taxe încă se plătesc cu plăsuța, stând la coadă în data de 25

Telex » Știri 17 mai 2023  

Educația financiară este foarte importantă în condițiile în care, și acum, 20% din impozite și taxe încă se plătesc cu plăsuța, stând la coadă în data de 25, a afirmat președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Lucian Heiuș, citat de Agerpres. "20% din impozitele și taxele care se plătesc lună de lună - dacă luăm o medie de vreo 30-32 de miliarde de lei pe care-i încasăm lună de lună, 20% înseamnă vreo 7 miliarde de lei - încă se plătesc cu plăsuța. Vine contribuabilul în data de 25 și stă la coadă, parcă îi place să se chinuie, să stea la coadă, să plătească 500 de lei, 800 de lei, cât este, vorbim în general de contribuabili mici, la Trezorerie, cu acea plasă, având toate posibilitățile să facă plata. Dacă ești persoană juridică trebuie să ai cont în bancă, plătești, n-ai nicio problemă, depui declarațiile online, se poate face plata online. Dacă ești persoană fizică avem dispozitive de plată cu cardul, și o persoană fizică poate să aibă cont bancar, să-și facă plata. Oameni buni, 20% din impozite și taxe încă se plătesc cu plăsuța stând la coadă în data de 25, fiind și supărați că stau la coadă. Educația financiară este foarte importantă și noi încercăm și aici să facem niște pași. De asta am spus despre modernizarea ANAF, nu doar digitalizare, informatizare", a subliniat președintele ANAF, care a participat la conferința CursDeGuvernare "Monitorul digitalizării și ecosistemul IT din România". Acesta a arătat că ANAF are protocoale semnate cu mai mult de șapte universități din România și reprezentanții instituției merg și vorbesc viitorilor absolvenți (medici, profesori, economiști, juriști) despre ce înseamnă educația financiară.

"Eu totdeauna am spus că pe lângă obligația legală de a-ți plăti un impozit și o taxă, este și obligație morală pe care trebuie să o respectăm și pe care trebuie s-o implementăm în mintea fiecăruia dintre noi. Chiar dacă de multe ori spunem domnule, dau mulți bani la bugetul de stat, dar parcă statul nu folosește banii acolo cum aș considera eu, ca întreprinzător, să îmi ofere ceea ce eu îmi doresc. Da, este și acest fenomen, dar nu întotdeauna adevărul e de partea unuia sau a celuilalt. Lucrurile sunt mult mai complexe. Cum, de asemenea, vin profesori care fac cursuri cu angajații Fiscului, de contabilitate, pe fiscalitate avem dezbateri foarte importante, deci cred că trebuie să ne schimbăm și să ne adaptăm toți. Societatea întotdeauna se schimbă mai repede decât ne schimbăm noi ca stat, dar și în cadrul societății sunt unii care merg într-un ritm mai alert, sunt unii care trebuie cumva ajutați să țină pasul cu ceea ce se întâmplă", a arătat Lucian Heiuș.

Pe de altă parte, acesta consideră că ANAF se modernizează, iar instituția are în derulare multe programe și proiecte pe segmentul de digitalizare și informatizare.

"Digitalizarea este pe buzele tuturor, iar când discutăm despre digitalizarea sectorului de stat cred că ANAF este campion, nu știu dacă la digitalizare, dar cel puțin la faptul că a suscitat foarte mult interes ceea ce se întâmplă în ANAF în ultima perioadă. Eu prefer să spun că ANAF se modernizează, nu neapărat că se digitalizează sau informatizează, pentru că procesul prin care noi trecem este un proces mult mai complex și care depășește doar strict o problemă legată de subiectul pe care îl avem astăzi. Da, într-adevăr, avem foarte multe programe și proiecte care sunt în derulare de acest segment de digitalizare și informatizare", a arătat sursa citată.

Cele mai multe proiecte sunt finanțate prin PNRR și sunt stabilite niște termene foarte clare de implementat, iar unele dintre ele au fost implementate, sunt deja confirmate și sunt auditate de către Comisia Europeană.

Un exemplu este logarea caselor de marcat la serverele ANAF, Heiuș precizând că sunt peste 640.000 de aparate de la care se primesc date în timp real. Un alt proiect închis este implementarea SAF-T (fișierul standard de control fiscal, n.r.) în cadrul căruia urmează ca, de la 1 ianuarie 2024, toți agenții economici din România să depună acest fișier standard de control. Primii care l-au depus au fost marii contribuabili apoi cei mijlocii.

"Avem în plină dezvoltare două mari proiecte. Vorbesc de APIC (Administrație Performantă prin Informație Consolidată, n.r.) și de SFERA (Servicii fiscale eficiente pentru administrație și cetățeni, n.r.) care sunt două proiecte foarte mari, care au termen de finalizare 31 decembrie 2025. Dacă vorbim de APIC, este o bază mare de date de informații pe care le vom folosi pentru a face analiza de risc și pentru a putea să identificăm cu cât mai multă precizie locul, zona, momentul în care se produce evaziunea fiscală, să putem să intervenim cu echipele de inspecție exact acolo unde este nevoie. Deci încercăm să direcționăm resursa pe care o avem, care este limitată, exact acolo unde se produce evaziunea fiscală", a explicat Lucian Heiuș.

El a arătat, în context, că un prim pas a fost deja făcut prin modificarea Codului de procedură fiscală, în urma căreia de aproximativ o lună ANAF emite notificarea de conformare prin care informează contribuabilul ce riscuri a identificat în cazul său, iar dacă acesta vine și le rezolvă nu mai începe inspecția fiscală.

"Este un lucru extraordinar din punctul meu de vedere. Cred că acesta a fost cel mai important pas pe care l-am făcut anul trecut, reușind să introducem această etapă premergătoare. Practic, astăzi un contribuabil care este corect nu va mai fi controlat niciodată. Un contribuabil la care apar niște semne de întrebare primește această notificare și dacă vine în 30 de zile cu contabilul, cu documente, clarifică cu colegii mei de acolo, de unde e el administrat, și rezolvă problema, la fel. Nu va mai începe inspecția fiscală niciodată parcurgând acest lucru, el poate să treacă și într-o altă zonă, de risc mediu scăzut sau chiar deloc și atunci automat și rambursările de TVA și tot modul în care este tratat este altfel", a mai explicat sursa citată.

Proiectul SFERA se referă la un program de gestionare a creanțelor fiscale ale persoanelor juridice, iar șeful ANAF și-ar dori extinderea sa și la persoane fizice: "Nu vă ascund că eu îmi doresc să extind acest program și să fie prinse și persoanele fizice, el, pentru că acolo avem o mare program, existând un program informatic foarte vechi, gotica, ca care nu a funcționat niciodată cum trebuie".

Totodată, el a arătat că ANAF vrea să se modernizeze și în relația cu contribuabilul, anunțând că sunt șapte sau opt proiecte prin care se încearcă doar un contact în sistem online.



Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.