Măsurile fiscal-bugetare sub imperativul factorului timp

Măsurile fiscal-bugetare sub imperativul factorului timp

Numărul 2, 19-25 ian. 2022  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Dacă ar fi să identificăm un concept-cheie al Strategiei fiscal-bugetare pentru intervalul 2022-2024, atunci – cu certitudine – trebuie să ne îndreptăm atenția asupra adjectivului gradual. Fie că ne referim la reforme instituționale, financiare și sociale, fie că avem în vedere ritmurile și proporțiile sporului de produsul intern brut, obiectivele propuse evită șocurile, schimbările abrupte, deciziile intempestive, accentul mutându-se pe abordările prudențiale, pe acumulări pe termene medii și lungi, ținându-se seama, într-o măsură mai mare decât în perioadele precedente, de cerințele unei reale dezvoltări durabile.

În această ordine de idei se detașează net, inclusiv din perspectiva activității profesioniștilor contabili, necesitatea consolidării fiscale graduale, proiectată în așa fel încât să permită atingerea țintei de deficit bugetar prevăzute în deciziile Uniunii Europene până la finalul intervalului strategic, respectiv anul 2024, inclusiv. Astfel sunt stabilite principalele direcții de acțiune, care vizează relaxarea graduală a măsurilor de atenuare a efectelor crizei pandemice, cu prelungirea acesteia în sferele economice și sociale, adoptarea unor măsuri graduale pentru scăderea ratei inflației, a dobânzilor, a deficitului comercial și de cont curent, precum și pentru asigurarea stabilității cursului valutar. De aici, preocuparea pentru stabilirea unei secvențialități adecvate a termenelor de realizare a priorităților perioadei, în conformitate și cu prevederile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru accentuarea caracterului predictibil al politicilor fiscal-bugetare, cu o orientare mai puternică spre susținerea și adaptarea mediului de afaceri la provocările triplei crize cu care ne confruntăm, sanitară, economică și socială. Totodată, se urmărește perfecționarea managementului instituțiilor publice, în special în ceea ce privește gestionarea resurselor bugetare, în așa fel încât să se mențină datoria externă la un nivel sustenabil.

Nu dispunem de spațiul necesar pentru a detalia, prin prezentarea unor măsuri concrete în toate aceste direcții principale de acțiune, însă câteva exemple vor avea (sperăm) darul să releve întreaga concepție strategică bazată tocmai pe soluționarea graduală a marilor probleme ale economiei noastre naționale, de fapt, ale societății românești, în ansamblul ei.

Înainte de toate, măsurile graduale privesc volumul și structura bugetului general consolidat. Se pornește, firesc, de la stările de fapt din anii precedenți, când veniturile bugetare au oscilat în jurul a 30 de procente din PIB, unul dintre cele mai reduse niveluri din întreaga Uniune Europeană. Pentru anul în curs se prevede creșterea veniturilor bugetare la 33,4% din PIB, cu majorări până la 34% până în anul 2024. În vederea atingerii acestui obiectiv ambițios se preconizează o mai bună colectare a veniturilor, inclusiv prin diminuarea semnificativă a evaziunii fiscale. La capitolul cheltuieli, dinamica este opusă, adică se prevede o diminuare a acestora, fără să se afecteze mai ales procesele investiționale în materie de sănătate, de educație, de extindere și consolidare a procesului de digitalizare și a tranziției spre economia verde. Adică de la o pondere de 39,7% în PIB, în 2021, cheltuielile vor fi, în 2022, de 39,2%, în 2023 – de 28,1%, și în 2024 – de 36,9%. Drept efect, deficitul se va reduce în acest an, ca pondere în PIB, la 5,84%, față de 7,13%, în 2021, și la 2,89%, în 2024. Precizăm că procentajele se referă la veniturile și cheltuielile cash, cunoscut fiind că se operează, la nivelul Uniunii Europene, și cu diferite calcule potrivit metodologiei ESD și a bugetului structural, însă tendințele sunt, în esență, aceleași.

În analiza acestor evoluții, probabile și posibile, este obligatoriu să se țină seama de un fapt de primă importanță. În calitatea de stat membru al Uniunii Europene (iată, s-au împlinit 15 ani de când România a dobândit acest statut), țara noastră se află sub procedura de deficit bugetar excesiv, ceea ce presupune aplicarea de sancțiuni. E drept, în condițiile crizei, această procedură este amânată și pentru anul 2022, însă obiectivul de a reduce deficitul la cel mult 3 procente din PIB rămâne valabil până la finalul intervalului strategic la care facem trimitere (2024). Corecția bugetară este concepută astfel încât să asigure un echilibru, fie și numai relativ, între necesitatea ajustării fiscale și cerința de sprijinire a economiei, a sistemului de sănătate în vederea depășirii efectelor crizei actuale. De aici, importanța capitală a atragerii fondurilor europene prevăzute în programele multianuale și în PNRR. Sunt teme pe care le vom aborda în următoarele noastre comentarii, în strânsă legătură cu evoluțiile înregistrate, tot gradual, săptămână de săptămână, lună de lună, trimestru de trimestru, întrucât timpul reprezintă, mai ales în condiții de criză, o componentă fundamentală a procesului decizional și de aplicare a măsurilor preconizate. Ceea ce impune acțiuni eficiente de evitare a irosirii acestei avuții inestimabile, a noastră, a tuturor. Așa că gradual nu înseamnă nici amânări, nici ritmuri lente, ci, mai presus de toate, o valorificare superioară a factorului timp, a cărui ireversibilitate obligă la acțiuni exclusiv competente și responsabile pe întreaga arie a vieții noastre economice și sociale.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.