Nevoia de comparaţii

Nevoia de comparații

Numărul 29, 18-24 octombrie 2016  »  La început a fost cuvântul...

Aproape nimic pe lumea aceasta nu se judecă (în sens de evaluare) fără apelul la comparații. În acest fel, ajungem și la superlative. Nu discutăm aici cât de îndreptățit este să caracterizăm un om, o activitate, un obiect, o întâmplare etc. etc., ci ne referim la modul în care sunt construite anumite fraze.

Astfel, ne-a fost dat să auzim într-o emisiune TV că „manifestarea a constituit un lucru foarte rarisim”. Ar fi fost de ajuns să se zică „rarisim”, întrucât acest cuvânt conține, în sine, superlativul. Mai apropiat de textele cu care se confruntă cititorii noștri este felul inadecvat în care se recurge la noțiunea de „optim”. Tot la un post de televiziune am auzit: „Cea mai optimă soluție a fost identificată de…” (urma numele unei personalități din lumea științei). Or, se știe că „optim” nu admite grade de comparație. Ori este „optim” ori nu este, așa cum se petrec lucrurile și cu „exact”, „corect”, „infim”, „complet” ș.a.m.d.

Chiar dacă întâlnim rar formula „mai superioare”, nu putem să nu consemnăm chiar și puținele cazuri în care este folosită. De data aceasta este o frază găsită într-un cotidian bucureștean: „Produsele noastre sunt mai superioare decât în oricare altă întreprindere de profil din țară”. Evident, noțiunea de „superior” indică, fără putință de tăgadă, o comparație, un mod de raportare la anumite repere de ordin calitativ.

Numărul situațiilor în care superlativul este utilizat greșit nu se epuizează cu exemplele de mai sus. Cuvinte de tipul „extrem”, „suprem”, „maxim”, „minim” nu suportă adăugiri de felul următor: „foarte”, „cele mai”, „inferior”, „minor”, „major”. Ne stau la dispoziție, în această privință, exemple cu duiumul. Bunăoară, o emisiune de radio a inclus un interviu cu un manager „certat” cu limba română. Din foarte multele derapaje (aici „foarte” este la locul lui) am ales câteva: „cea mai minoră situație ne-a condus la rezultate foarte minimale”; „ne confruntăm permanent, tot timpul, cu foarte multe împrejurări mai majore decât până acum”; „tot atât de neplăcut este faptul că avem unele produse mai inferioare calitativ”. Constatăm un cumul de erori, toate caracterizate prin pleonasme supărătoare. Era să zic „foarte supărătoare”, dar economia de superlative este justificată fie și numai din pricina faptului că previne greșeli de genul celor semnalate săptămână de săptămână în această rubrică. În materie de exemple, din nefericire, se potrivește zicala „are balta pește”. (T.B.)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.