Nici optimism, nici pesimism, ci realism

Nici optimism, nici pesimism, ci realism

Numărul 35-36, 8-21 sept. 2020  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Cu siguranță, în perioadele de criză, când stările de spirit contează aproape tot atât de mult cât stările de fapt, „piața” sondajelor de opinie este mai animată decât în vremuri – să le spunem – normale. O atestă, între alte fapte și date, interesul special cu care au fost primite, în ultimele luni, rezultatele sondajelor efectuate de Institutul Național de Statistică (INS) în rândurile managerilor din principalele ramuri ale economiei, în componența cărora se află și numeroși profesioniști contabili, deținători de firme proprii. În același timp, se reconfirmă locul și rolul important al acelorași profesioniști în fundamentarea proceselor decizionale ale managerilor.

În circumstanțele evocate, se poate considera că rezultatele celui mai recent sondaj, cel dat publicității la confluența lunilor august și septembrie a.c., au generat un interes special, deoarece vizează trei luni decisive pentru bilanțul pe întregul an 2020. Chiar dacă starea de alertă se menține în continuare, o serie de măsuri de ordin fiscal-bugetar, dar și de relaxare în privința anumitor reguli care influențează, la rândul lor, întreaga viață economico-socială a țării, determină evaluări și reevaluări ale managerilor care privesc nu numai trecutul, ci și viitorul apropiat.

O sinteză a răspunsurilor ne permite să avem o imagine suficient de cuprinzătoare a modului în care un eșantion reprezentativ al conducătorilor de firme receptează realitățile în mișcare și, în funcție de percepțiile lor, avansează o serie de predicții.

Astfel, managerii din industria prelucrătoare (ramura care, cum bine se știe, are un rol extrem de important în conturarea tendințelor la scara întregii economii) apreciază că, în ceea ce privește volumul producției, se va înregistra o relativă stabilitate, în condițiile în care numărul de salariați se va diminua într-o manieră moderată, iar prețurile bunurilor fabricate vor fi, la rândul lor, într-o relativă stabilitate.

În schimb, managerii din domeniul construcțiilor anticipează o creștere moderată a volumului de activitate, ceea ce prezintă o importanță deosebită, deoarece totdeauna (mai ales în perioade de criză) construcțiile, ca parte integrantă a procesului investițional, se dovedesc a fi un foarte puternic motor al economiei, în ansamblul acesteia. De aici, estimarea potrivit căreia numărul de salariați va continua să fie stabil, iar prețurile lucrărilor vor înregistra o creștere moderată.

În cea de-a treia ramură în care se efectuează sondajul INS, respectiv comerțul cu amănuntul, anticipările vizează, de asemenea, o creștere moderată a volumului de activitate, un spor al numărului de salariați și o semnificativă creștere a prețurilor. Aceste estimări impun o analiză mai amănunțită din foarte multe unghiuri de vedere. În sfera comerțului cu amănuntul, se concentrează elemente esențiale ale finalității întregii activități economice, iar efectele sociale sunt mai evidente decât în oricare alt domeniu. Se mizează pe creșterea veniturilor populației chiar dacă puterea de cumpărare se va diminua într-o oarecare măsură, însă marea problemă rămâne, pe o perioadă nedefinită, acoperirea cererii cu oferta internă. Deficitul care determină creșterea importurilor în vederea echilibrării situației „cântărește” greu în totalul datoriei externe și, prin urmare, se întoarce ca un bumerang asupra masei largi a contribuabililor, fie persoane juridice, fie persoane fizice.

În sfârșit, în sectorul serviciilor (care poate fi considerat o prelungire a activităților menționate în cele trei ramuri evocate înainte) se anticipează o relativă stabilitate în ceea ce privește volumul de activitate și numărul de salariați și chiar o scădere moderată a prețurilor, tot ca efect al „jocului” cererii și ofertei.

Prin urmare, ținând seama de faptul că de multă vreme tendințele consemnate de sondajele INS s-au confirmat într-o foarte mare măsură, nu avem niciun motiv să considerăm că opiniile celor care conduc activitatea economico-socială de la bază nu au o motivare solidă, întemeiată tocmai pe cunoașterea din „interior” a mersului afacerilor. Rezultatele consemnate nu pot fi integrate nici în zona optimismului (fie el și numai prudent) și nici în cea a pesimismului (marcat de fatalism), ci reflectă poziții realiste, izvorâte din realități de necontestat. De aici, valoarea lor deosebită pentru toți cei implicați, în momentul de față, în conceperea și aplicarea de strategii menite să contracareze efectele pandemiei și să creeze premisele unor relansări robuste, chiar în cursul acestui final de an.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.