Nimic nu va rămâne neschimbat, în economie, sub impactul pandemiei COVID-19

Nimic nu va rămâne neschimbat, în economie, sub impactul pandemiei COVID-19

Numărul 21-22, 2-15 iunie 2020  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Rar s-a întâmplat, în istoria ultimelor decenii, să se consemneze, atât în România, cât și pe întregul mapamond, un acord cvasigeneral asupra frazei alese pentru titlul comentariului de față. Asistăm, de pe acum, la schimburi de idei, de o amploare și o consistență fără precedent, nu numai în legătură cu măsurile care se întreprind și care sunt preconizate, în continuare, în privința prevenirii și combaterii COVID-19, ci și tot mai mult și mai aplicat în zona strategiilor post-pandemie.

În primul rând, se au în vedere căile cele mai potrivite pentru eliminarea efectelor crizei cu care se confruntă, practic, întreaga omenire. De la regândirea dimensiunilor și structurii surselor și lanțurilor de creare a valorii, încorporate în bunuri și servicii (ca fundament al deciziilor strategice, pornindu-se de la entitățile de bază) până la statornicirea unor noi raporturi între capital și muncă, între stat și economie (renunțându-se astfel la poncife, la dogme, la abordări exclusiv ideologice), între interesele naționale și destinul comun al umanității (aici se cere luat în considerare și raportul dintre parte și întreg), aproape totul se află pus în analiză. Nu numai în rândurile specialiștilor, agenților economici, instituțiilor publice, ci și la nivelul simplilor cetățeni, afectați de ceea ce s-a întâmplat până acum și îngrijorați în privința a tot ceea ce ne rezervă viitorul.

Este dificil să se totalizeze soluțiile propuse în cele mai diverse medii – politice, economice, științifice, dar unele tendințe cu mari șanse de afirmare se pot vedea de pe acum. Este extrem de important că – atât în România, cât și în Uniunea Europeană – câștigă teren opinia potrivit căreia se impun exclusiv soluții (măsuri) proactive. Mulți concetățeni n-au uitat că, în cazul crizei din anii 2008-2010, au prevalat măsurile de austeritate, ceea ce, evident, a agravat situația, a întârziat ieșirea economiei din marasm, la toate nivelurile – național, european și mondial, provocând traume dintre cele mai dureroase. În prezent, se coagulează o majoritate care nu numai că pledează, ci și acționează pentru punerea în valoare a resurselor existente, tot așa, la nivel național și comunitar, în vederea creșterii și, simultan, dezvoltării economiei pornindu-se de la necesitatea unei redresări rapide cu țintă clară și un anumit tip de progres caracterizat prin diminuarea semnificativă a inegalităților, a polarizării sociale. De aici, o reevaluare a rolului statului, în condițiile funcționării pieței libere. Teoria „statului minimal” s-a dovedit extrem de nocivă, întrucât a desconsiderat vulnerabilitățile inerente ale economiei de piață. Pe bună dreptate, mulți analiști au remarcat importanța schimbării de perspectivă, conform căreia statul, dintr-o „problemă”, a devenit o „soluție”, tot mai larg argumentată și, în consecință, acceptată.

Noua viziune asupra politicilor publice, în special în materie de investiții, se propagă pe întreaga arie națională și internațională, întrucât s-a dovedit că viabilitatea sistemelor sanitare a depins și depinde esențial de forța economiei fiecărei țări, ceea ce a determinat afirmarea tendinței de a se aloca prioritar mari resurse pentru apărarea sănătății populației. De asemenea, s-a reconfirmat adevărul potrivit căruia, alături de sănătate, se impune a se investi constant și consistent în educație, deoarece nu numai resursa umană înalt calificată poate și trebuie să contribuie decisiv la progresul economico-social, ci și comportamentul etic al membrilor societății. Or, toate condiționează intervalul și modul în care vom ieși din criză. Însuși indicele dezvoltării umane (despre care am mai vorbit în comentariile noastre) impune o astfel de viziune centrată pe om, pe nevoile lui. În aceste circumstanțe constatăm numeroase schimbări de paradigmă care conferă un nou statut conceptului de interes public – concept promovat consecvent de CECCAR în vremuri normale și în timp de criză –, ceea ce implică și un nivel superior de responsabilitate socială, concept care, de asemenea, a fost și este promovat de organizația națională profesională a contabililor români. Prin urmare, este nu numai necesar, ci și posibil să depășim marile dificultăți ale prezentului, prin pregătirea unui viitor mai bun, pentru noi toți.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.