(Re)descoperirea „nevoii de celălalt”

(Re)descoperirea „nevoii de celălalt”

Numărul 21-22, 2-15 iunie 2020  »  Eveniment

Alexandra Rizea

Pe site-ul Academiei Române au fost postate nu mai puțin de 17 studii ample care și-au propus să analizeze, din cele mai diverse unghiuri de vedere, modalitățile favorabile de ieșire din criza provocată de pandemia COVID-19. Sunt peste 600 de pagini dense, care conțin fapte și date dintre cele mai expresive ale realităților noastre imediate, însoțite de recomandări ale unor academicieni, profesori universitari, cercetători, lucrările lor fiind puse sub egida Secției de Științe Economice, Juridice și Sociologie a celui mai înalt for științific și cultural al țării.

Un asemenea demers de amploare, care a antrenat zeci de specialiști, reprezintă, cu siguranță, un autentic eveniment. În condițiile în care apar în spațiul public opiniile exponenților celor mai diferite profesii, fapt ce atestă respectarea dreptului constituțional la liberă exprimare, se impunea ca din sfera cercetării științifice să se transmită mesaje menite să împrăștie câte ceva din valul de confuzii și chiar de fake news care s-a abătut asupra noastră, a tuturor. Cu siguranță, profesioniștii contabili, care reprezintă segmentul din viața economico-socială conectat, în cea mai mare măsură, la tot ceea ce este nou și avansat în sfera investigațiilor științifice, vor manifesta cel mai mare interes față de studiile la care ne referim.

Gama domeniilor supuse analizei este diversă – de la evoluția economiei mondiale până la identificarea celor mai mari vulnerabilități la nivel național, de la evaluarea impactului macroeconomic până la securitatea cibernetică, de la modele economico-financiare, adaptate la condițiile crizei, până la influențele pandemiei asupra calității vieții. Am lăsat la urmă domeniul nivelului de trai, deoarece, cum bine se știe, toate componentele economiei, în strânsa lor interdependență, își găsesc finalitatea în sfera vieții cotidiene. În consecință, ne vom referi, cu precădere, la Raportul social al Institutului pentru Cercetarea Calității Vieții, studiu elaborat în plină pandemie.

În această analiză sociologică sunt puse în evidență aspectele care au influențat puternic traiul de zi cu zi al românilor și se propun politici de răspuns la oportunitățile și provocările din perioada actuală și la cele dintr-o perspectivă mai mult sau mai puțin apropiată. Problematica specifică este sintetizată în opt întrebări deosebit de percutante: Cât de diferit va fi noul model de viață față de cel de până acum? Cât de mult va afecta el standardul de viață al românilor? Cum vor fi stilul de viață al omului și calitatea vieții lui? Cum vor arăta relațiile interpersonale? Dar relațiile de muncă? Cum se va înțelege bunăstarea individuală? Dar cea colectivă? Ce conținut nou vor avea fericirea, satisfacția în viață?

Sigur, nu este cazul să le luăm pe toate la rând și să menționăm toate evaluările conținute în raport. Miezul întregii problematici a constat și constă în modificarea stilului de viață. O întreagă societate a fost șocată de modificarea bruscă a relațiilor dintre oameni și, pe un plan mai larg, a raporturilor sociale, în ansamblul lor. Măștile, mănușile, munca la domiciliu, interzicerea adunărilor publice și a spectacolelor, distanțarea fizică, izolarea, carantina (și șirul exemplelor ar putea continua) au intrat, pe neașteptate, dramatic, agresiv, în existența fiecăruia dintre noi. Conștientizarea, într-o tot mai mare măsură, a riscului de îmbolnăvire a dat noi dimensiuni grijii față de propria sănătate, față de sănătatea celor apropiați, copii, părinți, rude, prieteni, colegi, de fapt, a întregii comunități din care facem parte. Paradoxal, izolarea a scos în evidență, mai mult decât oricând, „nevoia de celălalt”. Autorii studiului relevă, pe baze științifice, că, în funcție de gradul de singurătate și de timpul petrecut forțat în izolare, există pericolul apariției unor forme patologice, de la stările trecătoare de insatisfacție, de plictiseală până la un sentiment cronic al lipsei de comunicare, care generează nu numai neîncredere în ceilalți, ci și grave boli psihice.

De aici, contraponderea reprezentată de „descoperirea” virtuților solidarității, atât de deficitară vreme îndelungată în societatea noastră. Înțelegerea tot mai profundă a faptului că suntem dependenți unii de alții a generat și generează procese inter-relaționale, care includ economia, instituțiile publice, comunitățile locale, vecinii din zona de locuit, iar componenta etică a tuturor acestora s-a accentuat puternic. Astfel, se conturează un set de elemente pozitive a căror consolidare condiționează și va condiționa tot mai mult procesul prin care privațiunile provocate de stările de urgență și de alertă pot și trebuie să fie transformate într-un stil de viață consonant cu idealurile care ne animă.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.