Toate datele realităților în continuă mișcare, în permanentă schimbare, confirmă și reconfirmă accelerarea procesului de maturizare a lumii afacerilor din țara noastră, proces analizat frecvent în comentariile noastre, deoarece de modul în care gândesc și acționează factorii decidenți ai sutelor de mii de firme în funcțiune depind, într-o manieră esențială, evoluțiile întregii economii naționale pe termen scurt, mediu și lung. Reluarea și aprofundarea acestei idei fundamentale este prilejuită de numeroasele informații de actualitate, în primul rând, de rezultatele consemnate de sondajele de opinie în rândurile întreprinzătorilor, ale managerilor.

Majoritatea răspunsurilor formulate în evidentă cunoștință de cauză relevă progrese incontestabile în conștientizarea faptului că identificarea calificată a perspectivelor macroeconomice reprezintă o premisă obligatorie pentru adaptarea și adoptarea planurilor de afaceri și a modificărilor și completărilor la care sunt supuse acestea în funcție de mesajele transmise mai ales de foruri, nu numai naționale și comunitare europene, ci și de cele cu acoperire globală. Așa, de exemplu, înainte de toate, interesul cu care au fost urmărite analizele și concluziile recentelor misiuni la București ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM) atestă că oamenii de afaceri din țara noastră sunt deosebit de sensibili la asemenea mesaje, cărora li se adaugă evaluările și proiecțiile Comisiei Europene (CE) și Băncii Naționale a României (BNR). Astfel, se conturează un tablou concludent al stadiului actual și al perspectivelor economiei românești, cel puțin pentru anul în curs.

Sunt, desigur, multe de receptat și de comentat chiar în enunțuri contradictorii, dar atunci când operăm o selecție strict necesară constatăm că există numeroase opinii consensuale. Ele se referă, în principal, la caracteristicile electorale – aproape unicat – ale anului 2024 și la influența factorului extern, îndeosebi de natură geopolitică asupra dinamicii indicatorilor macroeconomici. Nu este întâmplător că toate forurile enumerate au recurs și recurg la noțiuni precum riscuri, incertitudini, provocări, dar și oportunități.

De exemplu, în raportul trimestrial asupra inflației, BNR a spus tranșant că incertitudini și riscuri însemnate au decurs și decurg din creșterile de taxe și impozite destinate consolidării bugetare. În această privință, sunt menționate demersurile care vizează limitarea cheltuielilor și posibila mărire în următorii ani a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective. Nu sunt omise nici implicațiile potențiale ale legislației privind pensiile și salariile din sectorul public, precum și eventuale noi majorări decise sub presiunea mișcărilor revendicative. De asemenea, incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice și, implicit, a evoluției inflației continuă să genereze războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu. Lor li se adaugă evoluțiile economice sub așteptări din Uniunea Europeană, îndeosebi din Germania, țară care ocupă un loc central în exporturile și importurile României. Este, de asemenea, de luat în considerare modul în care se desfășoară absorbția fondurilor prevăzute în special în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a căror eliberare este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. De aici, necesitatea realizării reformelor structurale, inclusiv a celor determinate de tranziția energetică, în vederea contrabalansării cel puțin parțiale a șocurilor din partea ofertei, amplificate de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan global.

Cu toate că principalele bănci centrale din lume au stopat ciclul de majorare a ratelor dobânzilor de politică monetară, condițiile financiare au continuat să rămână tensionate. Asemenea evoluții sunt acompaniate de persistența incertitudinilor atât în rândurile consumatorilor, cât și ale investitorilor. Prin urmare, situația de ansamblu rămâne, în continuare, marcată de fragilitate și de numeroase necunoscute. În această conjunctură, procesul de consolidare fiscală promovat de autoritățile de la București reclamă, înainte de toate, prudență în evaluarea tuturor implicațiilor posibile și probabile, a consecințelor lor de ordin practic.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)