Pași decisivi spre Marea Unire. Decizia istorică a Basarabiei

Pași decisivi spre Marea Unire. Decizia istorică a Basarabiei

Numărul 2, 5-11 aprilie 2016  »  Axa timpului

Andreea Cârstea

Marcăm – și în numărul de față – împlinirea a 98 de ani de la unirea Basarabiei cu țara-mamă. Ne referim la data de 9 aprilie 1918 deoarece respectivul moment se cere consemnat și în funcție de calendarul iulian sau cel gregorian.

Adică la 27 martie 1918, potrivit calendarului iulian sau, cum se spune, „în stil nou”, Sfatul Țării a proclamat Unirea (condiționată) a Republicii Democrate Moldovenești cu România, cu 86 de voturi pentru, 3 contra și 36 de abțineri. Marele istoric Constantin C. Giurescu scria în Istoria românilor din 1942: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum 100 de ani și mai bine din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România”.

Potrivit hotărârii, așa cum a menționat tot Constantin C. Giurescu, Sfatul Țării își păstra existența și unele atribuții, provincia se bucura de largă autonomie, proclamându-se votul universal, egal, direct și secret, iar administrația era temporar separată de regat.

Reamintim că în dimineața zilei de 26 martie 1918, sosit la Chișinău pentru a lua act de hotărârea Sfatului Țării, primul-ministru Alexandru Marghiloman, desemnat la 5 martie să conducă un Consiliu de miniștri de sacrificiu la București (în contextul în care fusese obligat să semneze o pace rușinoasă pentru România), a spus: „În numele poporului român și al regelui său, M. S. Ferdinand I, iau act de hotărârea Sfatului Țării și proclam Basarabia unită, de data aceasta pentru totdeauna, cu România, una și indivizibilă”. Un rol important în hotărârea Sfatului Țării (o perioadă a deținut președinția acestui organism) l-a avut Constantin Stere, om politic, jurist, savant și scriitor român de origine basarabeană.

Regele Ferdinand I al României (1865-1927)

Regele Ferdinand I al României (1865-1927)

La 27 noiembrie / 10 decembrie 1918, Sfatul Țării a mers mai departe și a proclamat unirea necondiționată a Basarabiei cu regatul român. Prof. univ. dr. Ioan Scurtu amintește despre noua condiție în care se afla România în contextul evenimentelor din 1918: „Ca urmare a Unirii Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei, în 1918, România și-a modificat locul în Europa transformându-se dintr-o țară mică în una de mărime medie. Această schimbare de statut teritorial a permis o mai largă implicare a României în viața internațională, mai ales în timpul ministeriatului lui Nicolae Titulescu (1932-1936)”.

Vizita lui Alexandru Marghiloman în ținutul Lăpușna în 1918, cu ocazia Unirii Basarabiei cu România

Foto: Vizita lui Alexandru Marghiloman în ținutul Lăpușna în 1918, cu ocazia Unirii Basarabiei cu România

Apropiindu-ne de zilele noastre, consemnăm că din 1991 și până în prezent Basarabia, numită astăzi Republica Moldova, încă se luptă să revină acasă lângă mama ei, România.

Recent a avut loc la Chișinău o mare adunare populară la care unioniștii și-au reafirmat dorința de a se reuni cu țara. A fost încă o confirmare că spiritul unionist este pururea viu.

Autoarea este istoric și producător
al emisiunii PE AXA TIMPULUI la RADIO LIGHT.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.