Preliminarii la un bilanț economic: evoluții contradictorii

Preliminarii la un bilanț economic: evoluții contradictorii

Numărul 22, 5-11 iun. 2024  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

O perioadă de patru luni dintr-un an oferă un număr semnificativ de premise în domeniul economiei, în vederea unor anticipări cel puțin pe termen scurt. Această remarcă este prilejuită de deschiderea seriei de date statistice referitoare la intervalul ianuarie – aprilie 2024.

PUBLICITATE
Evoluțiile sunt contradictorii: în timp ce au apărut unele semne de revigorare a activității din industrie, a continuat seria contracțiilor în alte sectoare de activitate, cum ar fi investițiile imobiliare și agricultura. Pe ansamblu, avem de-a face cu o încetinire evidentă a ritmului creșterii economice determinată, la rândul ei, de numeroși factori, în primul rând de deficitul bugetar, care se află, din nou, pe o traiectorie de majorare semnificativă.

Toate aceste „mișcări” se află, desigur, împreună cu alți factori, la originea adâncirii dificultăților din domeniul finanțelor publice, cu impact nu numai la scară macroeconomică, ci și în lumea afacerilor, la nivel micro.

După patru luni din acest an, execuția bugetară indică un deficit de 3,24% din Produsul Intern Brut. Calcule simple arată că, în condițiile în care se va păstra un asemenea ritm, la sfârșitul anului 2024, deficitul va fi de minimum 8 procente din PIB. Sigur, este una dintre variantele nedorite, nu în ultimul rând, din pricina faptului că o astfel de depășire situează în continuare România sub impactul procedurii de deficit excesiv instituită de Comisia Europeană. Consecințele sunt net negative, deoarece procedura respectivă atrage după sine numeroase și dureroase sancțiuni, îndeosebi pecuniare. Procedura se aplică din 2019, iar amânarea sancțiunilor s-a explicat, în bună măsură, prin efectele crizelor suprapuse pandemică, energetică și financiară. Mai departe, până în zilele noastre, nu s-a trecut la sancțiuni, deoarece, prin negocieri dure, autoritățile de la București s-au angajat să se încadreze, până la sfârșitul acestui an, în prevederile Acordului de la Maastricht, respectiv un deficit bugetar de maximum 3%, țintă extrem de greu de atins.

Este adevărat că mai multe țări membre ale Uniunii Europene au înregistrat deficite bugetare mult mai mari, iar acest fapt constituie un argument puternic al reprezentanților români la negocierile cu Executivul de la Bruxelles. Prin urmare, ne interesează în cel mai înalt grad să se renunțe la practica dublei măsuri, însă, pe fond, trebuie recunoscut că este, înainte de toate, în interesul României, al mediului de afaceri, al întregii populații să se reechilibreze bugetul, deoarece, în caz contrar, economia va intra într-o criză de-o gravitate deosebită, inclusiv în ceea ce privește gradul de îndatorare care a ajuns, în prezent, la peste 52% din PIB.

Tot despre bani și tot în contextul evocat, se vorbește în comunicatul Băncii Naționale a României (BNR) privind indicatorii monetari pe primele patru luni din 2024. Ne vom referi doar la dinamicile exprimate în termeni reali, întrucât, în acest mod, iese mai bine în evidență esența unor procese și fenomene importante. Astfel, masa monetară, în sens larg, a crescut modest cu doar 1,4%, în aprilie, comparativ cu martie, și cu 5,2% față de aprilie 2023. Ca de obicei, principala zonă de interes o constituie creditul neguvernamental, adică împrumuturile contractate de firme și de populație. Tot în termeni reali, avem de-a face cu sporuri modeste, adică 0,8%, în aprilie față de martie, și 5,8% față de aprilie 2023. S-a înregistrat o majorare de 1,3% la componenta în lei și 2,8%, la componenta valută exprimată în lei și cu 1,9%, exprimată în euro.

În ceea ce privește depozitele populației și firmelor se înregistrează aceleași tendințe. Pe baza acestor evoluții se pot formula unele concluzii preliminarii, referitoare la ansamblul pieței financiare. Este vorba – și în acest caz – despre o stabilitate relativă a trendului pozitiv menționat.

Chiar dacă sporurile sunt modeste, apare ca deosebit de important faptul că tendințele se caracterizează predominant prin aspecte pozitive, ceea ce constituie o premisă favorabilă printre evoluțiile pe întregul an 2024. Este o concluzie realistă, împărtășită de instituțiile de profil și de analiști. Bineînțeles, se cere acționat ca posibilitățile să se transforme în realități.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.