Principal și secundar
Numărul 11, 24-30 mar. 2021 » La început a fost cuvântul...
În condițiile „exploziei” informaționale din prezent, apare necesar să se opereze permanent o selecție, astfel încât să se rețină ceea ce este, cu adevărat, important. De aceea, în mass-media se utilizează, tot mai frecvent, noțiuni menite să separe principalul de secundar, esența de aparență. Bine ar fi ca aceste exigențe minimale să fie exprimate corect sub aspect lingvistic și logic. De pildă, într-o emisiune TV, moderatorul a spus, între altele: „A pune accentul pe ceea ce este principal și prezintă, deci, importanță, devine obligatoriu când vrem să subliniem rolul unei luări de poziție tranșante”. Culmea ar fi ca „o luare de poziție tranșantă” să fie lipsită de „sublinierea” care nu „prezintă importanță”. Apoi, care ar fi deosebirea dintre „accent” și „subliniere”?
La fel, într-un editorial din presa cotidiană, se afirma că „evidențierea apăsată a imperativelor acestui timp impune apelul la un accent special pe latura pragmatică a demersului analitic”. E limpede: când „evidențiezi” ceva o faci „apăsat”, că altfel nu mai recurgi la „accente”. În același timp, orice „accent” este „special” întrucât, în caz, contrar, n-ar mai avea niciun rost.
În fine, un exemplu dintr-o emisiune radiofonică. Un participant la o dezbatere pe teme economice a remarcat că „preocupările axate, cu precădere, pe priorități atestă orientarea factorilor decidenți spre sublinierea elementelor pe care trebuie să se pună accentul”. Aici avem de-a face cu un cumul de pleonasme. Simplificând lucrurile, putem să „subliniem” necesitatea de a fi ceva mai exigenți când comunicăm public. La mijloc se află obligația de a nu prolifera erori care afectează limba noastră atât de bogată, atât de expresivă, adică avem datoria de a pune „accentul” pe respectarea normelor elementare evocate. (T.B.)
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Actuala „ofensivă” a cărții înregistrează noi victorii pe „frontul” lecturilor de calitate
Susținere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat și de un important festival cinematografic