Raport: Riscul de nerambursare a creditelor și legătura tot mai strânsă cu sectorul guvernamental, provocări suplimentare pentru domeniul bancar

Raport: Riscul de nerambursare a creditelor și legătura tot mai strânsă cu sectorul guvernamental, provocări suplimentare pentru domeniul bancar

Numărul 33-34, 24 aug. - 6 sep. 2022  »  Analize și sinteze

Principalele riscuri cu care se confruntă sectorul bancar se intensifică din cauza dezechilibrelor macroeconomice, tensiunilor geopolitice, inflației și dobânzilor în creștere și, suplimentar, apar alte provocări, precum riscul de nerambursare a creditelor și legătura tot mai strânsă între sectorul bancar și cel guvernamental, se arată în Raportul de analiză a convergenței „România - Zona Euro MONITOR” nr. 10/2022, coordonat de academicianul Daniel Dăianu, publicat pe site-ul Băncii Naționale a României (BNR), relatează Agerpres. „Indicatorii financiari aferenți sectorului bancar din România se situează, după primele cinci luni ale anului 2022, la valori adecvate riscurilor care se manifestă. Totuși, principalele riscuri se intensifică ca urmare a dezechilibrelor macroeconomice interne, tensiunilor geopolitice, inflației ridicate la nivel internațional și a dobânzilor în creștere pentru a lupta contra inflației. Provocările suplimentare asupra sectorului bancar vizează creșterea riscului de nerambursare a creditelor, precum și legătura tot mai strânsă între sectorul bancar și sectorul guvernamental. Izbucnirea războiului din Ucraina a majorat riscul cibernetic și a afectat creșterea economică și buna funcționare a lanțurilor de aprovizionare, cu efecte nefavorabile asupra perspectivelor creditării, calității activelor și economisirii bancare. Expunerea directă redusă a instituțiilor de credit din România în relația cu Ucraina sau Rusia a contribuit la menținerea unei bune încrederi în bănci, fără a genera evoluții negative notabile în bilanțul acestora”, se menționează în raport.

PUBLICITATE
Potrivit acestuia, activele sectorului bancar din România au înregistrat o relativă stagnare în prima parte a anului 2022 (+1% în mai 2022 comparativ cu decembrie 2021). Astfel, România se clasează în continuare pe ultimul loc în UE în ceea ce privește gradul de intermediere financiară (calculat ca pondere a activelor sectorului bancar în PIB), semnificativ sub media UE (246%), cât și sub nivelul înregistrat de țările din regiune (101% în Polonia, 105% în Bulgaria, 117% în Ungaria, 136% în Croația și 148% în Republica Cehă). Cu toate acesta, comparativ cu anul 2020, gradul de intermediere financiară a avut o dinamică pozitivă, ca urmare avansului superior aferent activelor bancare comparativ cu dinamica PIB.

„Aceste evoluții au fost influențate de creșterea accelerată a economisirii populației, precum și de programele guvernamentale de susținere și facilitare a creditării, pe fondul adaptării activității economice la condițiile pandemice”, subliniază sursa citată.

Profitabilitatea activelor sectorului bancar din România (ROA 1,5% în mai 2022) a rămas la valori apropiate de cele consemnate în anul 2021 (1,36%), fiind printre cele mai ridicate din Europa, semnificativ peste nivelul mediu din UE (0,5% în decembrie 2021). Valori superioare sunt înregistrate și de sectoarele bancare din regiune (ex.: Ungaria sau Bulgaria).

Raportul mai semnalează capacitatea instituțiilor de credit din România de a genera fluxuri operaționale pozitive, ceea ce reprezintă unul dintre principalele atuuri în vederea sporirii bazei de capital și atenuării unor șocuri exogene.

„Veniturile nete din dobânzi reprezintă cea mai importantă sursă de venituri pentru băncile din România și au o pondere de peste două treimi (68%, mai 2021), peste media europeană (55%, decembrie 2021), aspect care denotă și gradul redus de sofisticare a produselor bancare locale și care explică, în parte, nivelul scăzut de intermediere. Remedierea sustenabilă a acestor evoluții presupune măsuri structurale, cum ar fi recapitalizarea economiei care să conducă la majorarea numărului de firme bancabile, creșterea nivelului de educație financiară a managerilor de companii sau îmbunătățirea pregătirii profesionale a personalului din bănci implicat în activitatea de creditare”, se mai arată în raport. Ratele dobânzilor practicate pentru depozitele noi în lei au crescut accentuat și înregistrau, în mai 2022, valori de peste 3% în cazul populației, nivel record pentru ultimii 8 ani și de peste 5% în cazul companiilor nefinanciare, nivel întâlnit în urmă cu peste 9 ani.

„Conform celor mai recente date ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), peste 80% din depozitele persoanelor fizice sunt garantate de plafonul de o sută de mii de euro. Totodată, resursele fondului de garantare din România cuantifică aproape 3% din depozitele eligibile, fiind cel mai ridicat nivel din UE, alături de autoritățile din Croația și Suedia. Ținta minimă reglementată la nivel european este 0,8%”, se menționează în document.

Rata fondurilor proprii totale (21,4% în martie 2022) plasează sectorul bancar din România în continuare peste media europeană (19,6% în decembrie 2021), nivelul fiind însă în scădere și comparabil cu valorile pre-pandemice. Scăderea ratei solvabilității (de la un maxim de 25,1% în decembrie 2020) a fost consemnată ca urmare a activității intense de creditare și distribuirii de dividende (care au fost amânate în perioada pandemiei). Totodată, creșterea ratelor de dobândă are un impact direct negativ asupra fondurilor proprii bancare, ca urmare a înregistrării la valoare justă a unui volum semnificativ de instrumente financiare cu venit fix, în special titluri de stat (evoluție care este de așteptat a se materializa în continuare). În aceste condiții, nivelul rezervei de capital față de cerințele minime impuse prudențial s-a redus de la 10 puncte procentuale în decembrie 2020 la 8 puncte procentuale în decembrie 2021 și 5,3 puncte procentuale în martie 2022, mai relevă sursa citată.

Totodată, raportul semnalează legătura ridicată dintre sectorul bancar din România și sectorul guvernamental. În comparație europeană, raportul între nivelul expunerii față de administrația publică și nivelul fondurilor proprii de nivel 1 relevă valori importante în cazul unor sectoare bancare din zona euro care istoric s-au dovedit mai fragile, precum Portugalia, Italia, Grecia sau Spania. Unele țări care nu sunt membre ale zonei euro de asemenea se regăsesc în această parte a clasamentului, ca urmare a opțiunilor de finanțare mai reduse ale acestor state comparativ cu cele din zona euro. România se plasează pe poziția a doua în clasamentul menționat, cu un raport de 301% în decembrie 2021, fiind țara non-euro cu cel mai ridicat nivel. În plus, acest indicator prezintă un grad ridicat de asimetrie, astfel că cele mai mari trei bănci din sectorul bancar din România au un raport cumulat de peste 380%.

"În aceste condiții, capacitatea instituțiilor de credit de a susține în continuare o creștere a expunerii suverane este limitată. Pe de altă parte, proporția însemnată de expuneri față de sectorul guvernamental în totalul activelor (22,6%, mai 2022), conferă sectorului bancar românesc premisele unei bune gestiuni a lichidității, în condițiile în care aceste instrumente prezintă lichiditate ridicată, fiind și eligibile sub formă de colateral la banca centrală”, explică raportul.

Potrivit acestuia, indicatorii de calitate a activelor au continuat tendința de îmbunătățire, rata creditelor neperformante fiind de 3,19% (mai 2022), scăderea din perioada pandemiei fiind mai degrabă un efect de bază, ca urmare a expansiunii bilanțiere semnificative. Calitatea activelor sectorului bancar românesc este influențată, într-o oarecare măsură, de bonitatea debitorilor care au apelat la moratoriile de suspendare a obligațiilor de plată în contextul crizei sanitare COVID-19 (expirate, în prezent, în totalitate), în cazul acestora observându-se un risc de credit mai crescut.

„Debitorii care au apelat la moratorii înregistrează o rată de neperformanță de aproape 4 ori mai mare decât rata la nivel de sistem. Noul proiect de Ordonanță de urgență privind acordarea unor facilități pentru cei cu credite de la bănci și IFN se adresează atât persoanelor juridice, cât și persoanelor fizice afectate de contextul actual. Actul normativ prevede posibilitatea amânării la plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, pe baza solicitării adresate de debitor către creditor, pe o perioadă cuprinsă între o lună și 9 luni. Proiectul stabilește capitalizarea dobânzii la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare, singura excepție prevăzută fiind pentru dobânzile amânate la plată aferente creditelor ipotecare acordate persoanelor fizice prin programul Noua Casă. Impactul unor noi moratorii asupra indicatorilor de calitate a activelor și de solvabilitate a instituțiilor de credit va fi influențat semnificativ de tratamentul contabil ce va fi aplicat împrumuturilor care beneficiază de asemenea măsuri”, subliniază autorii raportului.

Aceștia precizează că analiza unor scenarii referitoare la apelul la moratorii cu un nivel al ratei de accesare între 5 și 15 la sută din totalul creditelor sectorului real (nivelul specific moratoriilor Covid-19 a fost de aproximativ 15%) relevă că valoarea ratelor amânate ar fi cuprinsă între 4 și 12 miliarde lei, însă sectorul bancar românesc ar fi în continuare caracterizat de un nivel adecvat al indicatorilor de lichiditate, dar ar putea apărea provocări pe benzi de scadență și pe monede. Poziția de capital ar fi afectată într-o bună măsură dacă creditele care beneficiază de moratorii ar fi încadrate în categoria creditelor neperformante ca urmare a unor restructurări cauzate de dificultățile financiare.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.