Taxa pe economie circulară este o metodă fiscală de a descuraja eliminarea deșeurilor prin depunere la groapa de gunoi, a afirmat Raul Pop, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor din România (MMAP), citat de Agerpres. „Taxa pe economie circulară este o metodă fiscală de a descuraja eliminarea deșeurilor prin depunere la groapa de gunoi și se varsă în bugetul AFM la fel ca alte resurse bugetare, iar de acolo, din bugetul AFM, ca în orice buget, ea se depersonalizează, ceea ce înseamnă că nu există un instrument legal prin care acea sursă de venituri să o și redirecționăm direct în piață pentru același fenomen. Există o explicație foarte logică și foarte benefică de cele mai multe ori pentru asta și anume că noi avem de finanțat din Fondul pentru Mediu și alte domenii de interes pentru care nu există o încasare dedicată, de exemplu intervenția în caz de calamități”, a menționat Raul Pop, la simpozionul „Reciclarea și managementul deșeurilor”.

Potrivit secretarului de stat, se poate discuta în fiecare an, în momentul în care se fac bugetele, ce este oportun a se finanța în anul respectiv. „Sunt diverse măsuri care trebuie finanțate și pentru asta nu avem o sursă de venituri dar, per ansamblu, este o chestie aritmetică: pe de o parte intră bani, incusiv din taxa de economie circulară, pe de altă parte se investesc bani în mediu. Sigur, se poate discuta în fiecare an în momentul în care se fac bugetele ce este oportun a se finanța în anul respectiv”, a explicat reprezentantul MMAP.

El a precizat că deșeurile sunt un semn clar că economia circulară nu funcționează. „Tot ceea ce se transformă în deșeu este o ratare de fapt. Vizavi de ceea ce poate să facă Ministerul Mediului, în mod evident poate să creeze cadrul de reglementare, regulile jocului. Ceea ce face din păcate uneori excesiv și uneori incoerent, cel puțin în ultimii 15 ani, legislația de deșeuri a crescut așa ca o drojdie care fermentează și tot mai scoate câte o bulă și s-a complicat foarte tare și acum trebuie neapărat să intrăm într-un proces de resimplificare. Avem în lucru ceva în sensul acesta”, a adăugat secretarul de stat.

Potrivit acestuia, de patru-cinci ani „se promit” campanii de conștientizare adresate publicului cu privire la colectarea separată. „Degeaba îi spun cetățeanului «colectează separat», dacă Primăria lui nu i-a pus la dispoziție infrastructura respectivă. Degeaba îi spun cetățeanului «redu consumul de plastic», dacă, deocamdată, nu are suficiente alternative pentru a face asta. Și, totuși, căutăm un mesaj care să ne ajute să avansăm spre un consum mai sustenabil”, a mai spus Raul Pop.

În opinia sa, Programul Rabla pentru electrocasnice nu bifează toate obiectivele pe care trebuie să le bifeze. „În plus, s-ar putea ca nici mesajul pe care îl dă să nu fie neapărat constructiv spunându-i cetățeanului că va primi un avantaj material de orice natură în momentul când predă un deșeu pentru că induce alte tipuri de așteptări decât cele pe care dorim să le construim”, a mai spus secretarul de stat.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)