România trebuie să finalizeze centrala de la Iernut și de la Mintia și să avanseze cu o viteză mai mare în construcția celor două reactoare nucleare de la Cernavodă, dar și în ceea ce privește reactoarele modulare mici (SMR), a declarat, la un eveniment de specialitate, președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Sandor Bende, citat de Agerpres. „România este într-o zonă geografică cu foarte mare potențial. În România avem posibilitate de energie hidro, avem posibilitatea de energie fotovoltaică, avem gaze naturale, poate nu suficient pentru consumul de astăzi, dar există într-o proporție de cel puțin 80-85%. Avem posibilitate și producție de energie nucleară și, bineînțeles, energie prin termocentrale bazată și pe fosil, încă, și avem și pe hidrocarburi, ceea ce este un lucru bun, mai ales în contextul când, zilele trecute, prin decizia Curții Europene de Justiție, putem vorbi de faptul că gazul natural este o sursă de energie de tranziție, iar cea nucleară este o sursă de energie prietenoasă cu mediul. Și în condițiile acestea, pot să vă spun, trebuie să-i dăm bătaie. Trebuie să finalizăm centrala de la Iernut și de la Mintia. Trebuie să avansăm un pic cu o viteză mai mare dacă se poate în construcția celor două reactoare nucleare de la Cernavodă și, de ce nu, a celor inovative, acele SMR-uri despre care vorbește încet, încet toată Europa”, a menționat Sandor Bende, la Aspen Energy Summit 2025.

În ceea ce privește energia eoliană, atât onshore cât și offshore, Sandor Bende a subliniat că probabil nu avem acele condiții ca în zona Mării Baltice, în zona Mării Nordului, în schimb avem și noi posibilități, iar aceste posibilități trebuie fructificate.

„Adevărul este că, în actualul context, zona Mării Negre nu este astăzi probabil cel mai atrăgător loc pentru investiții, dar să sperăm că în viitorul apropiat va fi și atunci și această resursă o vom putea fructifica. Trebuie neapărat să se finalizeze lucrările din Neptun Deep. Trebuie să recunoaștem că, de multe ori, suntem dușmanii noștri, nu ne împiedică nimeni. Și în cazul Neptun Deep, ca și în cazul altor unități de producție, de exemplu Hidro, care au fost începute de 20, 30, 40 de ani și sunt finalizate într-o proporție de 80, 90, 99% și nu pot fi puse în funcțiune din cauza unor ONG-uri care își caută dreptatea, au acest drept, dar ne îngreunează în demersurile pentru a finaliza aceste lucrări prin care să ne asigurăm securitatea energetică și accesibilitatea. Și la Neptun Deep există procese, există acțiuni în instanță care îngreunează acest demers”, a adăugat Sandor Bende.

La rândul său, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu, a menționat că Legea 220 din 2008 (pentru stabilizarea sistemului de promovare a producerii de energie din surse regenerabile, n.r.) a fost modificată în 3 ani de 11 ori, generând neîncredere - și a durat mult timp ca aceasta să fie din nou câștigată.

„România, prin toate instituțiile pe care le are în acest domeniu al energiei, trebuie sa fie un partener serios pentru investitori”, a subliniat Niculescu.

În ceea ce privește energia eoliană offshore, George Niculescu a subliniat că prea puțin s-a mediatizat faptul că suntem prima țară riverană Mării Negre care are o lege dedicată acestui sector.

„Nicio țară din regiune nu a promulgat o lege cu privire la noi activități economice în zona exclusiv comercială a Mării Negre. România este prima țară care a făcut acest lucru. Sunt într-adevăr câteva mici întârzieri cu privire la delimitarea perimetrelor unde aceste proiecte eoliene offshore se vor implementa. Sper că vom recupera acest delay. Accesul la o energie stabilă și competitivă din punct de vedere a prețului poate să reprezinte o formulă prin care investitorii să fie atrași în această zonă”, a menționat George Niculescu.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)