Ne confruntăm, zi de zi, în cele mai diverse împrejurări, cu dificultăți de comunicare provocate fie de folosirea unui număr foarte restrâns de cuvinte, fie de apelul excesiv la prețiozități în materie de exprimare. Din acest motiv, contează enorm dimensiunile și expresivitatea vocabularului la care recurgem. Remarca este valabilă, în primul rând, pentru mijloacele de comunicare în masă. Faptul va deveni, credem, mai elocvent dacă apelăm la formule auzite în ultimul timp, în special, la televiziuni.

„Demonstrația oferită de autor a fost fastidioasă”. Este un exemplu de afișare ostentativă a ceea ce ziaristul a considerat a fi un limbaj elevat. Or, aici s-a făcut o confuzie între „fastidios” și „fastuos”. Primul cuvânt nu înseamnă altceva decât… „plicticos”, iar al doilea indică, eventual, caracterul bogat, elegant, spectaculos al „demonstrației”. Cuvântul „fastidios” vine de la expresia latină „fasti-taedium”, care înseamnă „dezgust față de fast”, adică exact opusul a ceea ce a dorit gazetarul să spună.

Să zicem că primul exemplu este oarecum sofisticat și eroarea respectivă nu este frecventă, ci mai degrabă un „accident”. Merită, totuși, să-l luăm în considerare deoarece este bine să nu folosim cuvinte al căror înțeles nu-l cunoaștem.

„Conflictul pe tema situației din economie continuă să escaladeze”. Sensul dat de vorbitor (persoană importantă din lumea politică) era acela că avem de-a face cu un „conflict” care se extinde, se amplifică. Se cere reținut că verbul „a escalada” are înțelesul lui neechivoc, acela de „a trece peste” un obstacol, de „a sări peste” ceva.

O altă știre, de data aceasta despre un atentat, includea fraza „atacatorii i-au decimat pe toți cei de față”. Verbul „a decima”, derivat din latină, respectiv „decem” (zece) se referă strict la omorârea unor persoane după așa-zisul criteriu „a ucide unul din zece”.

Și pentru că tema fotbalului este la ordinea zilei, se cuvine să mai atragem atenția asupra formulei „a degajat balonul…”. „A degaja” înseamnă „a elibera”, în cazul de față, terenul de joc și nu… „balonul”. În sens figurat, credem că nu este, însă, greșit să vorbim despre necesitatea de „a degaja” limbajul cotidian de greșeli asemănătoare sau identice celor consemnate. Ne „eliberăm” astfel de povara deloc ușoară, deloc plăcută a unor erori de exprimare. (T.B.)