Creșterea economică pe trei trimestre. Evaluări și controverse

Creșterea economică pe trei trimestre. Evaluări și controverse

Numărul 34, 22-28 noiembrie 2016  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Este, cred, de prisos să subliniez interesul cu care au fost așteptate estimările Institutului Național de Statistică (INS) privind evoluția produsului intern brut pe trimestrul al treilea al acestui an. Ca de obicei, s-au emis în preajma zilei de 15 noiembrie 2016 – data publicării comunicatului INS – tot felul de anticipări, unele mai optimiste, altele mai pesimiste, însă nimeni nu a considerat că va fi oprit procesul de creștere economică. Acum, când s-a aflat că în serie brută, pe trimestrul al III-lea, PIB a sporit cu „numai” 4,4% an/an și în serie ajustată cu 4,6% an/an, s-au auzit voci dezamăgite, considerându-se că a avut loc o creștere „sub așteptări” și că este pusă sub semnul întrebării, al îndoielii posibilitatea obținerii, în 2016, a unui ritm de creștere de 5% a PIB.

Chiar și cei mai dezamăgiți comentatori consideră că, în absența unor date mai amănunțite, este dificil de identificat cauzele „slăbirii” de ritm, așa că nu mă voi aventura să emit tot felul de ipoteze. Există, însă, date referitoare la rezultatele sectoriale pe primele nouă luni ale anului, date care permit să se constate că a avut loc o anumită încetinire a creșterii consumului, dar, în schimb, s-au accelerat, într-o măsură semnificativă, procesele investiționale. Cu siguranță, rezultatele ar fi fost mai bune dacă nu se înregistra o serioasă rămânere în urmă la capitolul investiții publice. Nu este exclus ca în trimestrul al patrulea, potrivit unei tradiții de mulți ani, să se aloce fonduri mult mai consistente pentru investiții publice.

În comentariile din aceste zile pe tema creșterii economice sesizăm lesne unele accente electoraliste. Respectând echidistanța strict necesară, nu le voi lua în seamă și mă voi strădui să păstrez – ca de obicei – dreapta măsură.

Dacă urmărim modul în care au evoluat economiile statelor membre ale UE în trimestrul al treilea din 2016, vom observa că a avut loc un proces generalizat de încetinire a ritmului de creștere a PIB, bineînțeles, cu unele deosebiri notabile. În această privință se distinge necesitatea de a lua în considerare că lunile iulie, august și septembrie au specificitatea lor, o importantă parte a populației active fiind în vacanță, ceea ce face ca volumul de activitate în multe domenii să se reducă. Nu întâmplător se spune că avem de-a face cu „mort-sezon” atunci când vine vorba despre respectivul interval. Întrucât economia României este legată prin milioane de fire de cea a Uniunii Europene, ar fi de la sine înțeles că a existat și există o puternică influență reciprocă și în cele bune, și în cele mai puțin bune.

Apoi, lucrurile trebuie, totuși, privite la nivelul tuturor celor trei trimestre din anul în curs: ritmul de creștere economică, în perioada ianuarie-septembrie 2016, a fost de 4,9% în serie brută și de 4,8% în serie ajustată. Prin urmare, față de ținta anuală de 5 procente, nu suntem chiar atât de departe. Evident, va fi nevoie de un spor minim de 5,3% în ultimul trimestru pentru a se atinge respectiva țintă, dar – pe întregul an – România are toate șansele să se situeze pe primul loc în Uniunea Europeană la sporul de PIB. Așadar, din orice unghi vom privi lucrurile, acest fapt nu este nici de neglijat, nici de subapreciat.

Analizele privind stadiul actual și perspectivele economiei noastre naționale nu se pot opri la un singur indicator, chit că este vorba despre unul extrem de cuprinzător, de expresiv, precum produsul intern brut. Avem la dispoziție o serie de studii care permit să se identifice vulnerabilitățile, punctele slabe, riscurile și pericolele care trebuie luate în considerare cu toată seriozitatea. În acest sens, se impune a fi reamintite și avertismentele repetate ale Băncii Naționale a României, Consiliului Fiscal și Comisiei Europene. Există realmente riscul unei „supraîncălziri”, adică înregistrarea unor ritmuri de creștere care depășesc semnificativ potențialul. A nu le lua în seamă ar constitui o eroare de proporții. Nevoia de luciditate este cu atât mai mare în perioada de creștere economică susținută întrucât stările de spirit euforice tind să domine societatea. În același timp, pesimismul exacerbat a fost și este un puternic factor de frânare a unor evoluții pozitive, cât de cât semnificative, ale economiei românești. Deci, din nou, apelul la echilibru, la dreapta măsură – mai ales în perioada de vârf a campaniei electorale – este mai mult decât necesar. Profesioniștii contabili știu prea bine toate acestea și nu cad în capcana evaluărilor extreme. Raționamentul profesional reprezintă – și în situația dată – cheia evaluărilor corecte.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.