„Măsurarea” abordărilor realiste

„Măsurarea” abordărilor realiste

Numărul 6, 21-27 februarie 2017  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

La orice cronică a actualității vom face trimitere, nu ne va fi dificil să constatăm că tema realismului unor anticipații referitoare la evoluția de ansamblu a economiei românești s-a situat în miezul dezbaterilor din spațiul public. Sigur, există o interpretare foarte largă a conceptului de realism, începând cu sensul lui propriu operelor literare, însă, evident, ne interesează în primul rând o posibilă definiție aplicată la aria de exercitare a profesiei contabile. Cu această precizare ne-am apropiat de procesele și fenomenele macroeconomice care sunt o rezultantă a influențelor reciproce dintre micro și macroeconomie.

În consecință, o primă fațetă a realismului vizează luarea în considerare a datelor... realității. Deocamdată, nu s-a inventat altă metodă decât cea a colectării, sintetizării și prezentării datelor statistice oficiale. Adică nu poți avea o viziune realistă fără cunoașterea stărilor de fapt, ceea ce, pentru profesioniștii contabili, are valoarea unei axiome.

La ora actuală dispunem de estimările Institutului Național de Statistică (INS) privind creșterea economică din anul precedent, respectiv un spor de produs intern brut de 4,8%. Metodologia care a permis identificarea acestui rezultat este complexă, iar la baza ei se află, cum bine se știe, raportările financiar-contabile la nivel micro. Așa că asupra acestui aspect discuțiile în contradictoriu devin inutile. Să consemnăm, deci, că, în 2016, România a avut cel mai înalt ritm de creștere economică din Uniunea Europeană. Este un element esențial, care se cere luat în considerare și pentru aprecierea realismului obiectivelor propuse, la nivel macro, pentru anul în curs, obiective care fundamentează bugetul general consolidat pe 2017.

În ceea ce privește acest ritm de sporire a PIB, s-au avansat diferite variante, începând cu organizațiile financiare internaționale, continuând cu instituțiile comunitare de la Bruxelles și terminând cu analiștii autohtoni. Cum „măsurăm” realismul fiecărei estimări în condițiile în care diferențele sunt foarte mari? În această privință, este de datoria celor care avansează diferite procentaje să aducă argumentele de rigoare. Trebuie, însă, spus că asemenea diferențe provin, de cele mai multe ori, din metodologiile alese, din virtuțile și servituțile acestora. Este suficient să se treacă în revistă metodologia de calculare a PIB folosită de INS pentru a ne da seama că, prin revizuirea ei periodică, se urmărește atingerea unui grad cât mai înalt de reflectare a realității.

Dacă discutăm doar despre anticipații, apare evident faptul că nu pot fi prevăzute toate posibilele și probabilele conjuncturi interne și internaționale, element cât se poate de semnificativ pentru orice tip de prognoză. În definitiv, de ce depinde creșterea economică? De stocul de capital și de productivitatea tuturor factorilor. Asupra fiecărei componente în parte și asupra ansamblului lor se poate acționa în special prin politici publice, în rândul cărora cele monetare au un rol deosebit de important. În acest sens, merită atenție estimările Asociației Române a Băncilor (ARB) privind creditarea companiilor pentru anul în curs, respectiv o creștere de peste 5 procente (asemănătoare celei anticipate de Comisia Națională de Prognoză pentru sporul de PIB), ceea ce indică posibilitatea majorării stocului de capital, element de bază în asigurarea unei creșteri economice sănătoase.

Evaluări susținute de argumente științifice sunt oferite constant și de Banca Națională a României. În numărul precedent al publicației noastre a apărut textul integral al comunicatului referitor la ședința Consiliului de administrație al BNR din 7 februarie a.c. În numărul de față publicăm minuta respectivei ședințe, document care ne permite să cunoaștem și unele argumente care susțin anticipațiile băncii centrale privind evoluția economiei românești în acest an. Nu este cazul să le redau în comentariul de față, dar ideea principală este aceea a raportului dintre realitățile prezentului și... realismul prognozelor. Acest raport duce inevitabil spre identificarea a ceea ce este favorabil și, totodată, a ceea ce poate provoca derapaje de la conduita corectă. Este vorba, în special, despre evitarea diminuării alocărilor pentru investiții publice în favoarea consumului și despre necesitatea continuării reformelor structurale. Nu sunt singurele abordări de acest fel, iar luarea în considerare a opiniilor pro și contra unor estimări permite să se ajungă mai repede și mai bine la cotele de realism decizional care să asigure fructificarea, într-o măsură tot mai mare, a potențialului de care dispunem. Pentru că, în ultimă instanță, tot practica este aceea care validează teoriile.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.