PROIECTUL DE ȚARĂ

PROIECTUL DE ȚARĂ

Numărul 8, 17-23 mai 2016  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Conceptul înscris în titlul însemnărilor de față a fost utilizat mai des în campaniile electorale pentru alegerea Parlamentului și a președintelui României. A apărut într-un context special: după reușita marilor proiecte naționale menite să ducă țara noastră la dobândirea calității de membru al NATO și de membru al Uniunii Europene, candidații la funcția supremă în stat și la fotoliile de senatori și deputați au subliniat că programele supuse atenției alegătorilor vizează, fiecare, un PROIECT DE ȚARĂ. Din păcate, nici măcar un program POSTADERARE n-a mai constituit obiectul unui consens național, așa cum s-au petrecut lucrurile anterior, prin acțiunile care au permis intrarea României în cele două structuri integratoare europene și euroatlantice.

Este interesant de remarcat că ideea unui PROIECT DE ȚARĂ a fost readusă în atenție nu de campania electorală din prezent, ci de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Niciun candidat la funcțiile de primar, de consilier județean și local nu a făcut, în oferta sa electorală, vreo legătură între macro și microeconomie, între macro și micropolitici publice, astfel încât s-a lăsat deoparte până și ideea unui PROIECT DE ȚARĂ, fără de care nici nu este posibilă o dezvoltare adecvată a fiecărei entități administrativ-teritoriale.

Unii dintre noi (în rândurile cărora, cu modestie, includ și numele autorului acestui comentariu) am susținut și susținem, în continuare, că un PROIECT DE ȚARĂ perfect dezirabil și perfect realizabil este cel care vizează atingerea integrală a țintelor de convergență nominală, reală și juridică, așa cum se prevede în Tratatul de Aderare la UE. Mai pe scurt, toate aceste ținte sunt subsumate ideii de aderare la moneda unică europeană. Fie și numai o analiză sumară arată că, din toate unghiurile de vedere, condițiile necesare pentru trecerea la EURO privesc exact atingerea țintelor de convergență, în toate cele trei ipostaze ale acesteia.

Cu prilejul lansării Raportului Economic Regional al Fondului Monetar Internațional pentru 2016, academicianul Mugur Isărescu a declarat: „BNR sprijină pe toate căile ideea unui proiect de țară. Dacă am avut comentarii în acest sens, ele s-au referit la calitatea acelui proiect, la soliditatea lui, la consistența sa. Vrem un proiect consistent și solid, nu unul care să susțină, de pildă, o creștere de 7%. Am mai avut asemenea creșteri și apoi au venit corecțiile. Vrem un proiect de țară bazat pe o creștere economică durabilă, bazată pe productivitate. Nu există substitut la politicile economice sănătoase. Există un calcul pe care îl regăsim și în raport. Acesta arată că, dacă productivitatea totală a factorilor ar crește cu 1% peste media UE în următorii 25 de ani, putem ajunge la 80% din media nivelului de trai din UE”.

De regulă, când se fac estimări pentru perioade atât de îndelungate – în cazul de față, un sfert de secol –, primele reacții ale concetățenilor noștri sunt de interes scăzut, întrucât domnește, în societate, o stare de spirit pe care o putem caracteriza prin îndemnul „trăiește clipa!”. Ne preocupă prea puțin – deși s-ar cuveni, deoarece este vorba despre viitorul copiilor și nepoților noștri – ceea ce va fi în România, nu peste 25 de ani, ci chiar și în viitorul mai apropiat.

De aceea, rețin și apelul guvernatorului BNR către comunitatea economiștilor de a se angaja în efectuarea, în colaborare, printr-o eficientă coordonare, a unor analize pertinente care să dea consistență PROIECTULUI DE ȚARĂ.

Din perspectiva acestui obiectiv, Mugur Isărescu a făcut și o serie de remarci în legătură cu documentul FMI lansat în săptămâna precedentă: „Una dintre concluziile raportului este că nu orice creștere economică asigură convergența. Raportul avertizează asupra încetinirii procesului de convergență. Tema convergenței pentru România poate uni națiunea, toată lumea vrea să ne apropiem de nivelul de trai al țărilor dezvoltate. În lipsa reformelor structurale, nici politicile fiscale, nici cele monetare nu aduc creșterea economică durabilă”.

Cred că n-ar mai fi multe de spus – deocamdată – pe tema PROIECTULUI DE ȚARĂ. N-ar fi rău dacă politicienii ar ține seama, în primul rând ei, de cele spuse de guvernatorul BNR. În ceea ce ne privește pe noi, economiștii, se cuvine să abordăm tema exclusiv sub aspect profesional, nu prin prisma partizanatelor, indiferent de natura acestora, să contribuim, cu toții, la fundamentarea unui bun PROIECT DE ȚARĂ, prin analize cu adevărat pertinente. Merită să medităm la toate acestea.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.