Actualele evaluări indică o nouă înrăutățire a perspectivei inflației față de previziunile anterioare, în special în prima parte a orizontului de prognoză, potrivit Minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din luna noiembrie, citată de Agerpres.

Rata anuală a inflației este așteptată să înregistreze o scădere modestă în următoarele trei trimestre, evoluând pe o traiectorie fluctuantă și semnificativ mai ridicată decât cea estimată în proiecția precedentă.

„În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că actualele evaluări relevă o nouă înrăutățire a perspectivei inflației în raport cu previziunile precedente, mai cu seamă în prima parte a orizontului de prognoză, în condițiile în care rata anuală a inflației este așteptată să înregistreze o scădere modestă în următoarele trei trimestre, și pe o traiectorie fluctuantă și semnificativ mai ridicată decât cea din proiecția precedentă. Totodată, după corecția descendentă abruptă pe care o va consemna în trimestrul III 2026 pe fondul unor efecte de bază, ea va descrește într-un ritm relativ lent și de la un nivel sensibil superior celui previzionat anterior, reintrând în intervalul țintei în trimestrul I 2027 - cu o întârziere de un semestru față de prognoza din august -, și menținându-se la niveluri mai ridicate până la finele orizontului proiecției. Astfel, rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 9,6% în decembrie 2025, comparativ cu nivelul de 8,8% anticipat anterior, iar în a doua parte a orizontului proiecției să se reducă până la 3,7% în decembrie 2026 și la 2,9% în septembrie 2027, față de valorile de 3,0% și 2,7% previzionate anterior pentru aceleași momente de referință, au semnalat membrii Consiliului”, se arată în minuta BNR.

Conform sursei citate, responsabile de noua înrăutățire a perspectivei inflației sunt efectele directe tranzitorii peste așteptări exercitate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor, care au antrenat creșteri considerabile de dinamică atât pe ansamblul componentelor exogene ale IPC, cât și la nivelul inflației de bază. S-a observat că, în condițiile date, acțiunea factorilor pe partea ofertei va redeveni doar ușor dezinflaționistă pe orizontul apropiat de timp - în principal pe seama unor efecte de bază manifestate pe segmentele produse din tutun, combustibili și prețuri administrate -, dar își va accentua puternic acest caracter în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea amplelor efecte inflaționiste directe generate de eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și de majorarea impozitelor indirecte, relevă sursa citată.

Urcarea ratei anuale a inflației și cantonarea acesteia în următoarele trei trimestre pe un palier ridicat și superior celui previzionat anterior este preocupantă din perspectiva comportamentului viitor al anticipațiilor inflaționiste pe termen mai lung, au susținut mai mulți membri ai Consiliului, evocând și deviația amplă și prelungită de la intervalul țintei a dinamicii inflației din ultimii ani, precum și riscurile venite din evoluția pe termen scurt a prețurilor alimentelor și gazelor naturale, în contextul reglementărilor în domeniu.

„Au fost subliniate însă în mod repetat natura șocurilor ce au provocat actualul puseu inflaționist, precum și caracterul tranzitoriu al efectelor inflaționiste directe exercitate, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026 și să antreneze astfel o corecție descendentă abruptă a traiectoriei ratei anuale a inflației, reconfirmată, de altfel, de noua prognoză pe termen mediu. În același timp, membrii Consiliului au reliefat implicațiile asupra cererii de consum și a activității investiționale ale pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate din acest an, apreciind în mod unanim că, într-un asemenea context, riscul ca actualul puseu inflaționist să afecteze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să genereze efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuși monitorizarea atentă a tuturor evoluțiilor, dat fiind și comportamentul inflației din ultimii ani”, se menționează în minuta BNR.

Totodată, s-a observat că presiunile factorilor fundamentali își vor păstra caracterul inflaționist pe orizontul apropiat de timp - în principal sub influența dinamicii costurilor salariale din sectorul privat -, dar vor deveni apoi dezinflaționiste și se vor intensifica progresiv, în condițiile în care deficitul de cerere agregată este așteptat să se adâncească relativ alert până la finele anului viitor, pe fondul progresului corecției bugetare inițiate în 2025.

Relevante din perspectiva acțiunii factorilor fundamentali au fost considerate și efectele scăderii temporare a puterii de cumpărare a populației sub impactul creșterii ample a ratei anuale a inflației, precum și probabila ameliorare semnificativă a structurii cererii agregate pe orizontul proiecției în raport cu anul 2024, prin mărirea contribuției investițiilor în detrimentul consumului privat, cu implicații și asupra evoluției PIB potențial, transmit reprezentanții BNR.

„Dinamica anuală a inflației de bază va rămâne însă marcată până la mijlocul anului viitor de efectele tranzitorii peste așteptări exercitate de majorarea cotelor de TVA, precum și de nivelurile crescute ale anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, de natură să mărească gradul de persistență a acestei componente a inflației, mai ales în prima parte a orizontului prognozei, au arătat membrii Consiliului”, arată minuta BNR. În același timp, s-a sesizat că efecte dezinflaționiste moderate și ceva mai temperate decât în proiecția precedentă vor decurge din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, inclusiv pe fondul evoluției cursului de schimb leu/euro, în timp ce anticipațiile inflaționiste pe termen scurt vor cunoaște o corecție descendentă relativ mai pronunțată în trimestrul III 2026, odată cu producerea efectelor de bază dezinflaționiste asociate majorării impozitelor indirecte din anul curent.

În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat se va reduce probabil doar ușor în următoarele trei trimestre, și pe o traiectorie mult mai ridicată decât cea previzionată anterior, iar ulterior corecției descendente din trimestrul III 2026, va descrește ceva mai lent decât în prognoza precedentă, coborând spre finele orizontului proiecției marginal sub punctul central al țintei.

Astfel, ea este așteptată să se situeze la 8,1% în decembrie 2025, comparativ cu nivelul de 6,8% previzionat anterior, și să scadă în a doua parte a orizontului proiecției până la 3,8% în decembrie 2026 și la 2,3% în septembrie 2027, față de nivelurile de 2,7%, respectiv 2,0% anticipate anterior pentru aceleași momente de referință, au subliniat membrii Consiliului.

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că evaluările continuă să indice o creștere economică modestă pe ansamblul perioadei 2025-2026, în contextul implementării pachetelor de consolidare bugetară și al persistenței ratei înalte a inflației până la mijlocul anului viitor - de natură să afecteze venitul disponibil real al populației -, dar și pe fondul redresării ceva mai dinamice a cererii externe și al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva face probabilă o adâncire relativ alertă a deficitului de cerere agregată până la finele anului viitor, și ceva mai pronunțată decât s-a anticipat anterior, succedată doar de o ușoară restrângere a acestuia în primele trei trimestre din 2027, au remarcat membrii Consiliului.

„S-a sesizat că, într-o astfel de conjunctură, consumul gospodăriilor populației este așteptat să-și frâneze creșterea în 2025-2026 în raport cu anul 2024, în timp ce formarea brută de capital fix va redeveni și va rămâne probabil principalul determinant al avansului economiei, în condițiile unor creșteri anuale relativ robuste, reflectând efectele atragerii și utilizării unui volum mărit de fonduri europene, dar și implicațiile procesului de consolidare bugetară și ale evoluțiilor economice pe plan european, inclusiv în contextul tensiunilor comerciale globale, au remarcat membrii Consiliului”, potrivit BNR.

Totodată, s-a observat că, în corelație cu conduita prezumată a politicii fiscale, evoluția exportului net își va reduce semnificativ impactul contracționist în 2025, iar în 2026 va redeveni ușor expansionistă, pe fondul diminuării până la anulare a decalajului dintre ritmul creșterii economiilor principalilor parteneri comerciali ai României și cel al absorbției interne.

Astfel, după creșterea pronunțată ca pondere în PIB consemnată în anul trecut, deficitul de cont curent va cunoaște în 2025-2026 o corecție mai evidentă decât s-a anticipat anterior, dar se va menține considerabil deasupra standardelor europene, rămânând o vulnerabilitate majoră, implicit o sursă de riscuri la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice, au subliniat membrii Consiliului.

În același timp, s-a arătat că incertitudini rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul menținerii deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv.

De asemenea, mediul extern continuă să genereze incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, date fiind, pe de o parte, tensiunile comerciale globale și războiul din Ucraina, iar, pe de altă parte, planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE, au susținut membrii Consiliului.

Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au insistat din nou asupra importanței absorbției și utilizării la maximum a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esențiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice și comerciale la nivel global, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, incluzând tranziția energetică, dar și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50%. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)