Colliers: Anul 2022 are potențialul de a fi cel mai bun de după 2008 pentru investițiile imobiliare în România

Colliers: Anul 2022 are potențialul de a fi cel mai bun de după 2008 pentru investițiile imobiliare în România

Numărul 4, 2-8 feb. 2022  »  Analize și sinteze

Anul 2022 are potențialul de a fi cel mai bun de după 2008 pentru investițiile imobiliare din România, existând mari șanse să se depășească pragul de un miliard de euro, previzionează consultanții Colliers, citați de Agerpres. „Pornind strict de la tranzacțiile mari (majoritatea cu clădiri de birouri) pe care le cunoaștem, 2022 are potențialul de a fi cel mai bun an de după 2008 pentru investițiile imobiliare, poate cel mai bun din istorie pentru România în ceea ce privește volumul total. Există mari șanse să se depășească pragul de un miliard de euro, iar investițiile în active trofeu/cele mai bune pe care le poate oferi piața vor deveni mult mai vizibile, deoarece o parte dintre investitori vor pune accent mai mult pe siguranță, ceea ce va duce la un decalaj mai mare între activele prime și cele non-prime”, arată o analiză realizată de compania de servicii de consultanță imobiliară și de management al investițiilor Colliers.

Potrivit consultanților, este evidentă înclinația de a deține anumite active în detrimentul altora, cu predilecție pentru sectorul industrial și cel rezidențial la nivel global, deși, în special în România, se observă și pași în direcția formării unei piețe, în adevăratul sens al cuvântului, a locuințelor de închiriat.

Analiza Colliers arată că anul 2022 pare să fie un moment de cumpănă pentru sectorul rezidențial. „Deși datele demografice nu sunt deseori suficient de clare pentru a emite opinii, există totuși câteva certitudini, cum ar fi schimbarea obiceiurilor de muncă post-Covid, actualul context inflaționist care sporește atractivitatea investițiilor rezidențiale, posibilitatea ca dinamica prețurilor rezidențiale să o depășească în sfârșit pe cea a salariilor pentru prima dată în ultimii ani, plus scumpirea materialelor de construcții”, potrivit analizei.

Consultanții susțin că, în general, factorii prezenți par să indice faptul că prețurile ar putea să accelereze puțin, „existând riscul să ne îndreptăm către o supraîncălzire a pieței și la apariția unei bule”. Pe baza prețurilor medii, consultanții consideră că piața se află în teritoriul prețurilor de piață corecte, dar acest lucru se poate schimba destul de repede.

După un nivel maxim în ceea ce privește volumul pieței din 2007 încoace, consultanții notează că ar putea exista unele argumente în favoarea unei încetiniri a pieței terenurilor, dar fluxul bun de tranzacții de la începutul anului sugerează că și dacă ar avea loc o scădere, aceasta nu ar fi semnificativă. Mai mult, volumul total ar putea foarte bine să se dovedească similar în 2022, notează autorii analizei, care se așteaptă ca interesul pentru terenuri bune în anumite orașe (în special în cele în care există probleme administrative care duc la un proces de urbanism mai lent) să ducă la creșterea prețurilor, în timp ce dezvoltatorii rezidențiali și de retail vor rămâne foarte activi.

Autorii analizei se așteaptă ca și dezvoltatorii din această zonă să revină în prim plan într-un număr mult mai mare decât în 2021, presupunând că redresarea pieței de birouri începe să prindă contur.

Analiza relevă că piața imobiliară din România are suficiente resurse pentru o creștere puternică a activității în 2022, în funcție de evoluția pandemiei, dar și a altor teme noi, reevaluarea riscului și alte evoluții post-pandemice influențând în mare măsură apetitul și valoarea investițiilor imobiliare în acest an și pe termen mai lung. „O oportunitate majoră de care România ar trebui să profite din plin este legată de fondurile UE: pachetul de ajutor pentru coronavirus, plus alocarea normală pentru perioada 2021-2027 pentru România, ating aproximativ 80 miliarde de euro, adică o treime din PIB-ul țării. În consecință, 2022 ar putea fi un an record pentru investițiile imobiliare din perspectiva activității pieței, segmentul industrial fiind potențial pregătit să stabilească noi repere”, se subliniază în analiză.

Cum România urmează să primească, până la sfârșitul acestui deceniu, aproape 80 de miliarde de euro din fonduri UE (fonduri structurale, fonduri de recuperare post-Covid, plus subvenții agricole), la care se adaugă și creșterea economică estimată între 3% și 4% în acest an, consultanții Colliers se așteaptă ca pe măsură ce rezultatele investițiilor vor începe să se vadă și creșterea să se accelereze și să rămână robustă în anii următori.

„În condițiile în care rata de neocupare a spațiilor de birouri va atinge probabil un vârf de peste 20% pentru București în 2022, va fi nevoie de cel puțin câțiva ani pentru ca piața să revină la o poziție mai neutră față de o piață a chiriașilor în prezent, însă redresarea va fi neuniformă. Cum marile companii globale dau semne clare că vor să-și readucă angajații la birou și este de așteptat ca și firmele locale să facă același lucru, consultanții Colliers subliniază că clădirile bune, bine amplasate și bine conectate se vor descurca mult mai bine, în timp ce restul vor fi obligate să compenseze prin oferirea unor reduceri mai mari de chirie, mărind decalajul dintre cele mai bune clădiri și celelalte. De asemenea, există semne că noi chiriași (mari) vor intra pe piața de birouri din București, ceea ce, în timp, va compensa faptul că unele companii (nu toate) își reduc spațiile de birouri ocupate pe fondul muncii hibride”, subliniază Colliers.

De asemenea, analiza anticipează „o nouă epocă de aur” pentru piața logistică și industrială. În ciuda faptului că stocul modern de spații de depozitare a crescut anual cu aproximativ 10%-20% în România din 2016 încoace (ceea ce înseamnă că s-a dublat de atunci), mai este destul loc de creștere. Mai mult, piața primește un nou impuls mulțumită unor aspecte precum recentele tensiuni geopolitice și problemele din 2021 legate de lanțurile de aprovizionare.

„Acestea evidențiază importanța de a avea cel puțin o parte din capacitățile de producție/stocare mai aproape de casă, iar Europa Centrală și de Est este o opțiune excelentă de relocare a acestor operațiuni pentru țările din Europa de Vest. Stocul modern de depozite din România rămâne subdimensionat, având în vedere că nivelul consumului de aici este deja comparabil cu cel al multor țări din Europa de Est (sau chiar de Vest). Dezvoltările de infrastructură din zona Bucureștiului (noua șosea de centură) și autostrăzile planificate vor deveni cu atât mai relevante cu cât vor deschide/stimula noi subpiețe”, se menționează în analiză.

Deși consultanții Colliers se așteaptă ca o parte semnificativă a pieței de retail să fie supusă unor presiuni sporite, marile centre comerciale dominante din marile orașe ar trebui să își recâștige în cele din urmă statutul de „mall magnet”, atrăgând clienții cu mixul lor diversificat de chiriași, având în vedere că românii sunt mult mai predispuși să vrea să vadă un produs înainte de a-l cumpăra decât majoritatea europenilor.

Totodată, parcurile de retail din orașele mici și mijlocii, unde oamenii nu au tendința să cumpere atât de mult de pe internet, sunt văzute ca o alternativă sigură și au avut vânzări în creștere chiar și în timpul anilor de pandemie.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.