Valoarea estimată a tranzacțiilor cu terenuri pentru proiecte imobiliare comerciale (cu excepția celor industriale) s-a apropiat de 200 de milioane de euro, în prima jumătate a acestui an, sub nivelul din perioada similară a anului 2024, dar cu perspective mai bune pentru a doua jumătate a anului și pentru 2026, relevă o analiză de specialitate, citată de Agerpres.

Astfel, conform celui mai recet raport Colliers, după un an 2024 marcat de incertitudini politice, un context general de expectativă și, în consecință, o cerere relativ scăzută, piața terenurilor din România a devenit mai activă în primul semestru al anului în curs. „Totodată, interesul pentru terenuri de birouri rămâne foarte scăzut, în timp ce segmentul rezidențial și cel destinat unor proiecte speciale - din zona medicală, educație, cazare pentru studenți, centre de date, showroom-uri etc. - câștigă teren. Și cererea pentru terenuri industriale este în creștere, mai ales în apropierea marilor orașe și unde sunt în curs proiecte importante de infrastructură, unde se conturează investiții atât în segmentul logistic, cât și în producție/construcția de fabrici. Retailul și rezidențialul rămân cele mai active segmente pe piața terenurilor, la fel ca în anii anteriori. În zona de retail, interesul este susținut atât de dezvoltatori deja prezenți pe piață, cât și de cumpărători noi care caută terenuri pentru proiecte viitoare. Cele mai multe tranzacții se înregistrează în orașele mici și medii, unde valorile sunt moderate, dar numărul de achiziții este ridicat. Dezvoltatorii, atât locali cât și internaționali, și marile rețele de magazine continuă să se extindă în apropierea zonelor cu densitate de populație, mizând pe potențialul consumului de proximitate, prin achiziția de terenuri pentru proiecte built-to-suit pentru anumiți retaileri sau galerii comerciale de dimensiuni variate”, susțin consultanții Colliers.

În același timp, piața rezidențială atrage interes, mai ales în marile orașe și în București, unde numărul tranzacțiilor este mai mic, dar valorile sunt mai ridicate.

„Interesul pentru terenuri destinate birourilor rămâne scăzut, în contextul schimbărilor de pe piața muncii și al preferinței pentru formule de lucru flexibile. Multe dintre terenurile gândite inițial pentru clădiri de birouri sunt acum direcționate către locuințe colective sau spații de cazare pentru studenți - soluții care corespund mai bine nevoilor actuale din piață. Deși aceste tranzacții nu sunt incluse de Colliers în calculul volumului de piață, compania notează că segmentul terenurilor industriale devine tot mai activ, cu o cerere în creștere vizibilă. Cele mai multe tranzacții au loc în apropierea marilor orașe și a infrastructurii recent finalizate sau în curs de finalizare, unde dezvoltatorii logistici consacrați și companiile interesate să construiască fabrici caută terenuri potrivite. Pe fondul schimbărilor din regiune, această evoluție indică o repoziționare strategică a lanțurilor de aprovizionare, dar și o oportunitate reală pentru România de a atrage investiții industriale cu impact direct asupra dezvoltării economice locale și a pieței terenurilor”, se menționează în analiză.

Potrivit sursei citate, deși există vânzătorii „obișnuiți”, o mare parte din ofertă e generată de către investitorii care caută să se concentreze pe activitatea de bază.

„Există și foști cumpărători oportuniști care văd acum o oportunitate să elibereze capitalul deținut în terenuri pentru a se concentra pe alte domenii mai atrăgătoare. În acest context, prețurile evoluează destul de eterogen: pentru terenurile fără documentații de urbanism valide sau care sunt poziționate în zone cu accesibilitate complicată pot exista scăderi de prețuri, în timp ce pentru terenurile foarte bune, urbanizate și cu concurență (eventual, din partea mai multor tipuri de dezvoltatori) pot exista creșteri punctuale”, sunt de părere experții.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)