Controlul costurilor

Controlul costurilor

Numărul 12, 14-20 iunie 2016  »  Fonduri europene

Alexandru Paru, vicepreședinte Filiala CECCAR București

Ghidul nostru de bune practici continuă cu o regulă care a ajuns să fie integrată chiar în legislația specifică fondurilor europene ce privește: Controlul costurilor. HG nr. 399/2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune 2014-2020 prevede în mod expres ca orice cheltuială efectuată „să fie rezonabilă și necesară realizării operațiunii”. Aceste două noțiuni de evaluare a eligibilității cheltuielilor, respectiv rezonabilitatea și necesitatea, pot fi considerate a fi subiective, atât din punctul de vedere al inexistenței instrumentelor de măsurare, cât și al lipsei unui cadru legal la care beneficiarii sau autoritățile de verificare să se raporteze. Se vor crea astfel diferențe de opinie între cele două părți, care se vor finaliza, până la urmă, cu cheltuieli neeligibile, contestații sau acțiuni în justiție.

Pentru a diminua pe cât posibil eventualele discrepanțe de abordare între cei care efectuează cheltuieli și cei care le verifică, propunem o serie de metode de control al costurilor efectuate în cadrul proiectelor cu finanțare externă și nu numai.

Astfel, controlul costurilor nu presupune numai monitorizarea și înregistrarea datelor de cost, ci se referă inclusiv la analizarea acestor informații și luarea unor măsuri corective în vederea minimizării unui impact nefavorabil asupra eligibilității cheltuielilor efectuate. Acest proces trebuie pus în aplicare de toate categoriile de personal care înregistrează cheltuieli, nefiind exclusiv în sarcina echipei de management a proiectului.

Identificăm pentru analiză două etape determinante în ceea ce privește controlul costurilor în cadrul proiectelor. Prima se referă la momentul stabilirii bugetului, în ciclul de planificare a proiectului, utilizând metode bazate pe costurile reale, puse în acord cu specificul fiecărei activități pentru care resursele sunt consumate. În mod practic, pentru estimări riguroase vom folosi fie costuri postcalculate, fie estimări fundamentate, fie standarde de cost general acceptate. Este evident că pentru un astfel de tip de planificare noțiunile financiare și de evaluare sunt factori obligatorii în optimizarea bugetului unui proiect.

Cea de-a doua etapă în ceea ce privește controlul costurilor o reprezintă compararea progresului de execuție al activităților cu execuția bugetului, evaluând o serie de indicatori, printre care amintim:
  • gradul de consum al resurselor estimate;
  • gradul de realizare a execuției activităților și rezultatele obținute;
  • performanța de cost și cea de timp;
  • identificarea potențialelor probleme, în raport cu sursele din care provin;
  • fluxul de numerar al proiectului;
  • procentul de realizare a costurilor generale de administrație, precum și a altor categorii plafonate la execuția cheltuielilor directe.
Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.