Cadrul actual de flexibilitate bugetară al Uniunii Eeuropene este prea complex, iar acest labirint de instrumente, care uneori se suprapun și pentru care nu există mereu o ordine clară a priorităților, complică mobilizarea fondurilor pentru situații neprevăzute și de urgență, arată o analiză a Curții de Conturi Europene (ECA), citată de Agerpres. Auditorii recomandă să se simplifice cadrul de flexibilitate bugetară, să se asigure că fiecare dintre elementele acestuia sunt bine justificate și să se analizeze mai aprofundat opțiunile alternative de finanțare.

UE se bazează pe bugete pe termen lung, care acoperă în prezent o perioadă de câte 7 ani, cunoscute sub denumirea de cadre financiare multianuale (CFM). Flexibilitatea bugetară presupune fie realocarea resurselor (între diferitele priorități și între exercițiile bugetare), fie majorarea bugetelor inițiale.

„UE a demonstrat că poate să răspundă mai multor provocări cu ajutorul instrumentelor sale de flexibilitate. Curtea a observat însă că acestea se suprapun uneori și că ordinea în care ar trebui utilizate nu este întotdeauna clară. Pentru a putea face față cu brio crizelor, UE are nevoie de un set de instrumente de flexibilitate financiară cât mai simplu și mai eficace posibil”, a declarat Jorg Kristijan Petrovic, membru al Curții responsabil de acest audit.

Comisia Europeană a propus ca bugetul pentru perioada 2021-2027 să fie mai flexibil. Ea constatase această nevoie dat fiind că, în perioada anterioară, s-a recurs masiv la instrumentele de flexibilitate pentru a răspunde unor provocări fără precedent - legate, de exemplu, de instabilitatea din vecinătatea UE și de mișcările migratorii în masă. Potrivit auditorilor, propunerea Comisiei nu s-a bazat însă pe o identificare și o analiză suficiente ale nevoilor și ale riscurilor la care este expus bugetul UE. Ea ar fi putut, de exemplu, să se sprijine pe o analiză prospectivă sau a tendințelor, în special în ceea ce privește dezastrele naturale. se menționează într-un comunicat al ECA.

Astfel, auditorii recomandă ca instrumentele de flexibilitate din viitorul CFM să fie elaborate pe baza unor date concrete referitoare la probabilitatea și la impactul potențial al evenimentelor la care ar trebui să răspundă, precum și în urma unei evaluări aprofundate a cadrului de flexibilitate existent.

„Curtea a analizat instrumentele de flexibilitate bugetară existente și a remarcat că acestea au fost utilizate masiv în perioada 2021-2024. Banii respectivi au fost mobilizați pentru a răspunde nu numai unor crize umanitare și dezastre naturale, ci și noilor nevoi care continuau să apară (de exemplu, legate de perturbările pieței energiei din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei sau de inflația galopantă), uneori chiar fără să existe neapărat un eveniment declanșator neprevăzut. Auditorii au observat că nu există mecanisme specifice pentru a declanșa bugetarea în situații de criză, pentru a amortiza costurile cu dobânzile mai mari decât se preconizase sau pentru a atenua impactul inflației asupra costurilor programate”, subliniază sursa citată.

Auditul a mai constat că, deoarece normele nu specifică exact pentru ce evenimente se pot utiliza aceste instrumente și ce criterii trebuie întrunite, banii sunt direcționați către o gamă largă de nevoi, astfel încât este posibil să nu mai rămână fonduri suficiente pentru urgențe și crize tocmai atunci când este mai mare nevoie de ele. În plus, unele instrumente de flexibilitate au fost în mod sistematic „stoarse până la ultima picătură” în prima parte a perioadei bugetare, reducând vizibil resursele disponibile pentru anii următori.

În gestiunea finanțelor publice, rezervele puse deoparte în bugetele naționale pentru cheltuieli generate de evenimente neprevăzute variază, de regulă, între 2% și 3% din totalul cheltuielilor. Prin comparație, fondurile alocate mecanismelor de flexibilitate din bugetul UE, care are caracteristici distincte, se situau, în linii mari, în același interval de referință. Sumele disponibile inițial pentru marje și pentru instrumentele speciale au permis o creștere a cheltuielilor bugetare cu până la 2,4% (26 de miliarde de euro) pentru perioada 2021-2027. Aceste resurse au fost ulterior majorate la 2,6% din totalul cheltuielilor (aproximativ 28 de miliarde de euro) și au fost introduse două noi instrumente speciale - care nu au fost analizate în cadrul acestui audit: unul care să acopere creșterile neprevăzute ale costurilor cu dobânzile aferente împrumuturilor făcute pentru a plăti pentru pachetul de redresare NextGenerationEU (NGEU) lansat în urma pandemiei, iar celălalt în vederea finanțării Mecanismului pentru Ucraina nou introdus.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)