România este într-o situație absolut paradoxală, în care încearcă să termine anul acesta cu un deficit de 8,4%, cumva cu resurse sau cu spațiu fiscal aproape inexistent, dar în același timp stă pe un munte de bani europeni, a declarat, marți, la o conferință de specialitate, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, citat de Agerpres. „Suntem într-un moment în care vorbim despre ambiția României de a-și găsi locul firesc în Europa prin forța propriului capital (...) România este într-o situație absolut paradoxală. A avut un deficit bugetar de 9,3 și încearcă să termine anul acesta cu 8,4, cumva cu resurse sau cu spațiu fiscal aproape inexistent. În același timp, stă pe un munte de bani europeni și, în acest moment, în portofoliu pe care îl am doar eu, deci nu pun Agricultura și Dezvoltarea Rurală, am 55 de miliarde de euro la dispoziție pentru a fi investiți în economia românească, dintre care o parte, cam 13 miliarde din cei 21,5 miliarde care vor rămâne în Planul Național de Redresare și Reziliență, sunt încă necheltuiți și trebuie cheltuiți până anul viitor, în 31 august. Cumva, acest lucru ne arată, paradoxal, faptul că noi avem încă o abordare duală: bani europeni și banii naționali, gândiți în mod diferit. Legat de perioada următoare, matematic, dacă bineînțeles lucrurile se întâmplă așa cum sunt acum planificate, România ar urma să poată absorbi 13 miliarde de euro prin PNRR, la care se adaugă circa 5 miliarde de euro pe Coeziune. Cam aici ajungem anul acesta... Suntem la 4,6 - 4,7 miliarde pe Politica de Coeziune”, a menționat Pîslaru, la conferința CursDeGuvernare.

Potrivit oficialului MIPE, dintr-un total de 31 de miliarde de euro nerambursabili la dispoziție, s-au cheltuit aproximativ 5,5 miliarde până acum, iar pe baza unor calcule matematice elementare, undeva spre 15 miliarde de euro ar trebui să poată fi absorbiți până la sfârșitul anului viitor. „Acest lucru ar însemna cam de două ori capacitatea maximă pe care a avut-o România vreodată de absorbție: 8,6 miliarde a fost în anul 2023, 8,3 miliarde în 2016... de fiecare dată la sfârșitul unei perioade de programare, când practic îngrămădeam toate lucrurile ca să ne iasă absorbția. În acest moment, vă pot spune că, de la o abordare pe PNNR, în care am avut o supra-contractare enormă, am reușit ca, în această perioadă, să reducem această supracontractuare și să avem un principiu în care dacă ai 100 de euro, să faci proiecte de 100 de euro, nu de 300 euro, pentru că n-ai de unde să acoperi diferența (...) Acum avem o listă și suntem în ultima etapă de reconciliere a plăților. Avem circa 20.000 de proiecte și circa 65.000 de plăți care au fost făcute într-o bună parte «bulk», adică de ordonatorii de credite pe portofolii de proiect... Nu exista nicio evidență per proiect, ce plăți s-au făcut. Exista evidență generică de plăți, plecând de la acest exercițiu elementar de a reconcilia ce sumă am pentru investiții cu ce proiecte sunt și cu ce plăți au fost făcute, ca să putem avea o evidență cu privire la progresul valoric și, evident, cealaltă informație este progresul fizic și suntem acum pe ultima sută de metri”, a explicat ministrul de resort.

În viziunea lui Pîslaru, pentru a putea discuta despre capitalul autohton al României și internațional al afacerilor este nevoie ca administrația publică să fie profesionalizată.

„Este o chestiune de igienă elementară și care să ne permită ca, în următoarele 11 luni, să putem sta pe zona de monitorizare și să împingem implementarea astfel încât să avem acei 13 miliarde de euro care înseamnă autostrada, înseamnă opt spitale, înseamnă un număr important de școli, de laboratoare pentru licee și multe alte proiecte în domenii ca energie, mediu sau întreprinderi mici și mijlocii, unde avem peste 5.000 de proiecte în finanțare. De ce vă spun aceste lucruri? Pentru că, pentru a putea discuta despre capitalul autohton al României și internațional al business-urilor, ce avem nevoie este să profesionalizăm administrația publică. În primul rând, nu ai cum să discuți de o viziune în condițiile în care, în acest moment, mediul de afaceri crește mai degrabă în pofida statului, nu cu sprijinul statului (...) Am ajuns acum la o claritate cu privire la ce implementăm, la faptul că avem bani alocați pentru a plăti componenta de finanțare națională și componenta de împrumut. În acest moment avem, într-adevăr, această imagine a României ca un mare șantier, cu peste 20.000 de proiecte, care nu are cum să nu creeze efecte pozitive sau de antrenare în economie”, a spus Dragoș Pîslaru.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)