Economia la final de an – riscuri, provocări, certitudini

Economia la final de an – riscuri, provocări, certitudini

Numărul 47, 15-21 dec. 2021  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Pe măsura trecerii timpului se completează continuu șirul argumentelor care pledează cât se poate de convingător că, în condițiile prelungirii pandemiei, influențele reciproce dintre micro și macroeconomie devin nu numai tot mai diversificate, ci și tot mai puternice. Au confirmat-o, de-a lungul acestui an, datele statistice succesive, iar, în prezent, comunicatul INS referitor la evoluția Produsului Intern Brut în trimestrul al treilea și pe întregul interval ianuarie – septembrie 2021. Astfel se reconfirmă realități de care este obligatoriu să se țină seama în procesul decizional la toate nivelurile și în toate domeniile.

În primul rând, atrag atenția două categorii de modificări structurale, atât în privința contribuțiilor la formarea PIB, cât și în sfera aporturilor la creșterea economică ale principalelor ramuri generatoare de valoare adăugată. „Vedeta” schimbărilor (dacă ne putem exprima astfel) a devenit agricultura. Practic, putem vorbi despre un an agricol-record. Această ramură și-a dublat contribuția la formarea PIB, ajungând la aproape 10 procente. Apoi, a avut cea mai mare contribuție la creșterea PIB, respectiv un plus de 2,6 puncte procentuale. Fără îndoială, condițiile climatice favorabile din acest an și-au spus decisiv cuvântul, dar nu putem pune rezultatele doar pe seama acestui factor. S-au înregistrat progrese evidente în promovarea tehnologiilor eficiente, s-au efectuat investiții semnificative în materie de logistică, s-au înregistrat efecte pozitive și în procesul constituirii de exploatații optime. Bunăoară, în prezent, funcționează aproape 2.000 de cooperative de producție, organizate pe baze comerciale, ceea ce a permis și o mai bună valorificare a terenurilor agricole și arabile. Insistăm asupra schimbărilor din agricultură și din perspectiva largii arii de exercitare a profesiei contabile în această ramură deosebit de importantă a economiei românești, mai ales dacă avem în vedere și prognozele referitoare la o apropiată criză alimentară la nivel global.

Dacă vorbim despre tehnologii și tehnică trebuie să ne îndreptăm atenția și asupra sectorului IT&C. Avem de-a face, și aici, cu o evoluție spectaculoasă. Dintr-un domeniu periferic a ajuns să se situeze în prim-plan, cu o contribuție de 6,6% la formarea PIB, devansând astfel sectoare importante, precum construcțiile și intermedierile financiare. În ceea ce privește contribuția IT&C la creșterea PIB, respectiv aproape un punct procentual, apare limpede că reprezintă unul dintre domeniile care generează cel mai mare volum de valoare adăugată la scara întregii economii. Cum era de așteptat, în conjunctura actuală, comerțul a continuat – și în trimestrul trei din acest an – să dețină o poziție constantă atât prin contribuția la formarea PIB (16 procente), cât și prin aportul la creșterea economică (1,8 puncte procentuale).

Din tabloul general al resurselor și utilizării PIB se detașează prin evoluții nefavorabile sau mai puțin favorabile construcțiile și industria. La industrie ne-am referit, pe larg, în precedentele comentarii, așa că ne rezumăm acum la a consemna scăderea, în continuare, a contribuției acestei ramuri la formarea PIB și la aportul ei relativ modest la creșterea acestuia, contribuție de numai 0,4 puncte procentuale. În același timp, contracția construcțiilor este de natură a provoca legitime îngrijorări. Avem în vedere o diminuare care vizează direct și indirect procesul investițional aflat, din păcate, într-un evident declin. Atât ca pondere la formarea PIB, cât și ca aport la creșterea acestuia, construcțiile se află sub semnul minus. Situația contrastează cu evoluțiile din anii 2019 și 2020 când respectiva ramură se afla în fruntea factorilor motori ai creșterii economice. Una dintre cauzele principale ale involuției se identifică în schimbarea orientărilor în materie de cheltuieli publice. A fost și este efectul prelungirii și agravării pandemiei (în special în trimestrul al treilea), dar o asemenea explicație nu acoperă integral tema, deoarece nu pot fi eludate datele și faptele care atestă, bunăoară, o slabă accesare a fondurilor europene nerambursabile. Mai reținem, în continuare, că exportul net este pe minus (1,1 puncte procentuale), ceea ce, de asemenea, indică o deficiență structurală majoră.

Cum se vede, luarea în considerare a tuturor acestor mutații prezintă un mare interes și pentru profesioniștii contabili, deoarece constituie repere de neînlocuit pentru fundamentarea deciziilor și la nivel micro. Principiul vaselor comunicante, influențele macro și microeconomice reciproce reprezintă, așadar, reperele dintotdeauna, obligatoriu de luat în calcul, inclusiv prin prisma profesiei contabile.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.