România va avea la sfârșitul anului un deficit de balanță comercială de 3,47 miliarde de euro pe produsele agroalimentare, deși anual primește aproximativ 700.000 de cereri unice de plată pe suprafață, pentru a acorda plăți directe în cuantum de aproximativ 2,1 miliarde de euro, ceea ce indică deficiențe structurale ale domeniului agricol, a afirmat luni secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Emil Dumitru, citat de Agerpres. „Trebuie să mă refer la câteva date statistice care ne arată niște deficiențe structurale ale agriculturii României. Practic, România anual primește aproximativ 700.000 de cereri unice de plată pe suprafață, pentru a plăti plăți directe în cuantum de aproximativ 2,1 miliarde de euro. Și cu toate acestea, la sfârșitul anului, când ne vom uita în balanța comercială a României, constatăm că avem deficit de balanță comercială de 3,47 miliarde de euro pe produsele agroalimentare. Uitându-mă în profunzimea pozei respective, constat că doar 86.000 de companii sunt înregistrate fiscal, restul sunt persoane fizice. Practic, avem o agricultură cu două viteze, dacă nu chiar cu trei, și va trebui să ne concentrăm să facem niște politici fiscale sustenabile pentru a le da șansa fermierilor, pe de-o parte, să aibă vocație pentru a accesa Pilonul 2 din FEADER pe proiecte de investiții și da, de ce nu, de a fi o competiție loială în piața agroalimentară românească”, a spus Dumitru, la evenimentul de lansare a noii ediții a „Cartei Albe a agriculturii din România”.

În opinia oficialului MADR, acest handicap poate fi transformat într-o oportunitate, dacă din Planul Național Strategic, pe viitor, „vom alege un meniu de măsuri nu foarte mari, dar care să ne dea o șansă să fim un jucător regional important în ceea ce înseamnă produsele alimentare”, în condițiile în care România este al cincilea stat agricol din UE ca suprafața totală agricolă.

„Practic, am făcut o analiză și când eram data trecută secretar de stat la Ministerul Agriculturii pe o măsură, ca să vă dau câteva exemple, pe fosta măsură 4.1 Investiții în achiziția de utilaje agricole. Am avut un buget de 1,31 miliarde de euro, cu care am finanțat 1.069 de beneficiari, cu o valoare medie a proiectului de 550.000 de euro și cu intensitate de sprijin de 81%. Ce vreau să arăt cu cifrele respective este că am dat bani foarte mulți la foarte puțini, iar nevoia de finanțare în agricultură este extrem de mare. Ca să fim competitivi, e nevoie să îi asociem pe fermieri. Nu putem să îi asociem cu forța, ci doar cu măsuri stimulative. Și atunci ar trebui să ne gândim foarte serios dacă nu cumva din Pilonul 1 de plăți directe să putem să transferăm în Pilonul 2 de dezvoltare rurală anumite măsuri dedicate asocierii fermierilor pentru a le crește competitivitatea”, a adăugat el.

Secretarul de stat a atras atenția că, pe Pilonul 1, România plătește 474 de milioane de euro unui număr de 38.003 de fermieri persoane fizice, care nu sunt înregistrați fiscal.

„La Pilonul 1, pentru că întâmplător coordonez activitatea Agenției de Plăți, am constatat că, spre exemplu, România plătește 474 de milioane de euro unor agricultori persoane fizice, peste 5.000 de euro, la un număr de 38.003 fermieri. Practic, jumătate de miliard de euro o dăm ca plăți directe unor fermieri care în mod normal ar fi trebuit să se ducă într-o formă de organizare fiscală și să producă pentru piață într-un sistem organizat, lucru care îl putem pe viitor îndrepta, pentru că e doar o chestiune de voință politică (...) Eu cred că fermierul activ, definiția din Regulamentul 2115 este destul de clară: până la 5.000 de euro cu documente justificative pe persoană fizică, de acolo încolo trebuie să discutăm de un fermier activ care să fie înregistrat fiscal, pentru că altfel nu vom face altceva decât să ținem acești fermieri într-o zonă de subdezvoltare, fără vocație la credit, fără vocații pe Pilonul 2 de investiții și așa mai departe. Sigur, avem strategii, am scris Planul Național Strategic și analiza SWOT și analiza nevoilor. Este o imagine foarte fidelă la ce se întâmplă în agricultura României. Repet și vă încurajez pe toți să dați exemplele pozitive din agricultura României și din industria alimentară, dar să știți că cu o floare nu se face primăvară, motiv pentru care eu cred că niște reforme de fond trebuie să le facem cât mai repede cu putință”, a susținut acesta.

În acest context, Dumitru a atenționat că vor trebui făcute reforme și asumate „chestiuni care nu sunt neapărat foarte plăcute”.

„Întorcându-mă la deficiențele structurale ale agriculturii din România, va trebui să luăm niște decizii prin care nu neapărat o să fim simpatici, dar în general dacă vrem să facem reforme trebuie să ne asumăm și chestiuni care nu sunt neapărat foarte plăcute, pentru că întotdeauna atunci când a existat o apetență a politicului de a face măsuri populiste s-a demonstrat în practică că nu și-au atins obiectivul pe care și l-au propus acele politici. Deci, va trebui să stabilim foarte clar de unde până unde acordăm plăți directe persoanelor fizice - și eu o spun foarte deschis că până la 5.000 de euro, da, se poate, dar peste 5.000 euro... România nu își poate permite să plătească în fiecare an 474 milioane de euro unor persoane fizice care generează concurență neloială și în plus de asta impredictibilitate în tot ce înseamnă lanțul agroalimentar”, a arătat acesta.

Reprezentantul MADR este de părere că și fermierii ar trebui să participe la deciziile APIA, pe modelul Franței, pentru a crește calitatea actului administrativ.

„Nu în ultimul rând, eu mă gândesc la Agenția de Plăți - să cooptăm în rolul decizional al Agenției fermierii, pentru că așa s-a întâmplat în Franța acum câțiva ani, când Agrimer a cooptat formele asociative în rolul decizional și a crescut calitatea actului administrativ. Și eu nu mă refer la absorbție. Tot timpul vorbim de absorbție. Eu vreau să vorbim despre modul în care investim sumele de bani pe care România le-a avut la dispoziție, pentru că de aceea în continuare avem probleme structurale în agricultura României. Nu trebuie să facem doar niște acte de conformare pe ceea ce înseamnă accesarea de fonduri europene, ci trebuie să ne urmărim foarte clar niște obiective pe care le avem ca stat, ca un jucător regional important, cu care ar fi trebuit să fim un vehicul în zona asta a Europei de Sud-Est, un trendsetter pe care, probabil, și Europa cumva vede potențialul nostru și ar trebui să valorificăm acest potențial. De asta, cumva, eu spun că dincolo de lucrurile bune pe care Carta Albă le-a scos în evidență mai avem foarte mulți pași pe care trebuie să-i parcurgem”, a explicat Emil Dumitru.

IMM România a lansat, luni, „Carta Albă a Agriculturii”, ediția a 2-a, scopul lucrării fiind evaluarea stării actuale a agriculturii și identificarea principalelor provocări și oportunități pentru următorii ani.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)