Fenomenul asimptomatic și adevărul economic

Fenomenul asimptomatic și adevărul economic

Numărul 50-51, 22 dec. - 11 ian.  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

În aceste zile ale finalului de an, abordările tot mai numeroase pe tema bilanțului din 2020 și viitorului previzibil sunt puternic influențate nu numai de prelungirea pandemiei, ci și de terminologia specifică actului medical în context social-juridic. Astfel, noțiunea de „asimptomatic” a căpătat o largă circulație, inclusiv în sfera de interes a profesioniștilor contabili, ca expresie a diferenței dintre „ceea ce se vede” și ceea ce se află „în profunzimea unor procese și fenomene economico-financiare”, precum și diferenței dintre simptome și cauzele acestora.

Datele oficiale referitoare la macroeconomie au, prin însuși caracterul lor, un grad relativ înalt de generalizare, de reflectare a unei realități nu numai dinamice, mereu în schimbare, în transformare, ci și alcătuită dintr-un număr considerabil de situații de la nivelul micro. De aici, tendința unor analiști de a formula concluzii exclusiv în funcție de informațiile care vizează principalii indicatori la scara întregii economii românești. Firește, sub aspect metodologic (și nu numai) fiecare evaluare referitoare la entitățile de bază nu poate face abstracție de mersul general al economiei la scară națională, continentală și globală. Dar pentru a fi, cu adevărat, productivă o astfel de evaluare se cere fundamentată într-o manieră de tip cibernetic.

Dacă ne referim, de exemplu, la industrie (care deține în PIB ponderea cea mai mare) vom constata că, pe măsură ce trecem de la această ramură în întregul ei spre subramuri, situația se diversifică, „asimptomaticii” fiind mai dificil de identificat. La trei capitole esențiale – volumul producției, cifra de afaceri și volumul comenzilor noi – peisajul industrial național prezintă cele mai diverse „forme de relief”. Pe fondul unei scăderi cu 11 procente în intervalul ianuarie-octombrie 2020 pe total industrie, comprimările sunt de 12% din industria prelucrătoare și de „numai” 4,3% în sectorul energetic. În ceea ce privește cifra de afaceri, diferențierile sunt mai mari; energetica, de pildă, înregistrează o cădere de peste 30 de procente, în timp ce la bunurile de folosință îndelungată s-a consemnat un spor de 2,1%. Când adâncim cercetarea, constatăm că în subramura prelucrătoare a industriei, comenzile noi se situează pe primele zece luni din acest an, cu 8,6% mai jos față de perioada similară din 2019, însă la bunurile de uz curent, comprimarea este de 11,4 procente. Nu este locul aici pentru a prezenta exemple de companii, de firme, însă există, incontestabil, domenii în care cererea depășește nivelurile din perioadele anterioare, iar acest fapt se explică, în mare măsură, prin particularitățile prezentului, sub impactul prelungirii pandemiei.

Tendințele identificate pe ansamblul economiei, pe ramuri și subramuri constituie, indubitabil, premisa obligatorie pentru elaborarea planurilor de afaceri în entitățile economico-sociale. Aproape toate estimările, de la prognozele oficiale până la anticipările comunicate de bănci și de firme de consultanță converg spre concluzia că anul 2020 se va încheia cu o scădere a PIB în jurul a patru procente. Singurele ramuri care vor avea un bilanț pe plus sunt – conform acelorași previziuni – construcțiile și informatica. Evident, nici firmele din aceste domenii nu au rezultate măcar asemănătoare, unele aflându-se cu mult sub media pe ramură. Prin urmare, analizele referitoare la anul în curs și la proiecțiile pentru 2021 pot fi efectuate doar în conexiune strânsă cu ariile de cuprindere la care ne-am referit.

Desigur, la toate elementele menționate sau, mai bine spus, în corelație cu ele – se situează preocupările de ordin financiar. De pildă, ce se va întâmpla, la nivel de firmă, când vor expira termenele până la care s-au amânat plățile la ratele pentru împrumuturile bancare, precum și la taxe și impozite? Luarea în considerare a efectelor posibile și probabile ale expirării în 2021 a unor facilități acordate la începutul instituirii stării de urgență și, apoi, a stării de alertă, se impune cu necesitate, odată cu identificarea de soluții alternative pentru finanțarea activității tuturor firmelor beneficiare.

Cum se vede, ne confruntăm cu situații complicate, nu lipsite de imprevizibil, de provocări și riscuri, însă, experiențele pozitive – și n-au fost puține nici în condițiile excepționale din anul pe care îl încheiem – reprezintă o sursă de încredere că stă în puterea întreprinzătorilor, managerilor, profesioniștilor contabili să depășească dificultățile și să obțină rezultate tot mai bune. Or, cum bine se știe, încrederea este esențială în toate articulațiile activității economico-sociale. Sub semnul acestui adevăr, urăm tuturor succese cât mai consistente în anul de care ne mai despart doar câteva zile.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.