Deficitele primare fiscale ar urma să scadă cu circa 1,25%, respectiv 2% din PIB în 2025 și 2026, dacă pachetul de reforme va fi deplin implementat, reducând deficitul fiscal general la aproximativ 6% din PIB în 2026, estimează Fondul Monetar Internațional în raportul prezentat la finalul vizitei misiunii în România, relatează Agerpres. „Consolidarea fiscală substanțială din 2025-2026 este binevenită, iar implementarea sa, alături de noi ajustări pe termen mediu, este critică pentru restabilirea sustenabilității fiscale și a încrederii piețelor. Dacă va fi pe deplin implementat pachetul de reforme, deficitele fiscale primare ar urma să scadă cu aproximativ 1,25 și, respectiv, două puncte procentuale din PIB în 2025 și 2026, atenuând deficitul fiscal general la aproximativ 6% din PIB în 2026. Totuși, deficitul fiscal este estimat să se atenueze ulterior doar gradual, la aproximativ 5% din PIB până în 2030, în timp ce nivelul datoriei ca procent din PIB continuă să crească la aproape 70%. Noi ajustări fiscale sunt necesare din 2027 pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB pe termen mediu și a stabiliza datoria publică la aproximativ 60%. Detalierea măsurilor concrete din 2027 va ajuta la restabilirea credibilității și va spori predictibilitatea politicii fiscale, facilitând planificarea pentru companii și gospodării și îmbunătățind climatul de investiții”, se arată în raport.

Potrivit reprezentanților FMI, noi reforme fiscale structurale pentru îmbunătățirea guvernanței fiscale și îmbunătățirea eficienței sunt cheia pentru susținerea implementării efective a ajustării fiscale. Actualele eforturi ale Guvernului de digitalizare vor ajuta la consolidarea administrației fiscale și a sectorului serviciilor publice. Planificata introducere a noii platforme bugetare digitale reprezintă o evoluție pozitivă pentru consolidarea gestiunii informațiilor și planificării bugetare. Pentru îmbunătățirea suplimentară a eficienței cheltuielilor, revizuirea regulată a cheltuielilor din sectorul public ar trebui să fie mai bine integrată în bugetarea anuală. Un cadru fiscal mai solid pe termen mediu, care încorporează venituri credibile pe termen mediu și strategii de cheltuieli, precum și planuri de rezervă, ar ajuta, de asemenea, la insuflarea prudenței fiscale și a credibilității.

În ceea ce privește inflația, FMI estimează că reapariția presiunilor inflaționiste necesită o abordare prudentă a politicii monetare, pentru ca autoritățile să se asigure că inflația revine în siguranță în marja de toleranță.

„Impactul temporar al majorării TVA și încheierea plafonării prețului la energie, precum și presiunile salariale în derulare au scos în evidență riscul ca așteptările inflaționiste să nu fie ancorate. Prin urmare, politica monetară rămâne adecvată, iar reducerile de dobânzi ar trebui reluate numai după ce creșterea salariilor și a prețurilor se moderează într-un mod susținut. Ținând cont de incertitudinile ridicate și de evoluția riscurilor, BNR ar trebui să fie pregătită să ajusteze dobânda în funcție de condițiile economice și dinamica prețurilor”, se subliniază în raport.

O creștere graduală pe termen mediu a flexibilității ratei de schimb în ambele sensuri ar îmbunătăți reziliența la șocurile economice. O mai mare flexibilitate a cursului de schimb, însoțită de o comunicare clară, ar îmbunătăți reziliența economică la șocurile externe. Alături de ajustarea fiscală, ar ajuta la întărirea poziției externe slabe, consideră FMI.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)