Ineficiența în ipostază lingvistică

Ineficiența în ipostază lingvistică

Numărul 20-21, 16-29 august 2016  »  La început a fost cuvântul...

Am mai avut prilejul să ne referim la noțiunea de „eficiență” folosită inadecvat. Cele mai multe erori pe această temă vizează confuzia dintre „efect” și... „eficiență”. Apare necesar să repetăm definiția corectă, deoarece, din păcate, nu se prea înțelege despre ce este vorba. „Eficiența” indică un raport, cel dintre „efort” și „efect”. Prin urmare, atunci când avem în vedere doar „efectul”, nu este cazul să apelăm la noțiunea de „eficiență”. Cum bine o știu mai ales experții contabili, poate fi obținut același rezultat („efect”) cu „eforturi” extrem de diferite.

În aceste circumstanțe se poate vorbi, oare, despre „eficiență lingvistică”? Pentru formularea unui răspuns, supunem atenției cititorilor câteva scurte considerații și considerente.

Dacă vrem să ne înțelegem unii cu alții, să comunicăm în așa fel încât „efortul” implicat să aibă „efecte” pozitive, atunci o cerință elementară este aceea de a respecta riguros proprietatea termenilor, a noțiunilor. Cu atât mai mult este nevoie de a se înțelege corect ceea ce ne comunicăm atunci când, la mijloc, intervin resursele, nu în ultimul rând, banii. Așa că apelul la dicționar, deși presupune un anumit „efort”, poate avea numai „efecte” benefice. De aici, valabilitatea – fie și numai metaforică – a conceptului de „eficiență lingvistică”.

Și pentru a nu cantona în teorie, iată că „eficacitatea”, care desemnează capacitatea de a obține „efectele” dorite, nu trebuie confundată cu „eficiența” (definită înainte), după cum „efortul” nu este echivalentul enunțării unor bune intenții.

Consultarea dicționarelor permite, de exemplu, să se recurgă și la alte categorii de diferențiere în cazul noțiunii de „efect”. Pe de-o parte, se impune corelarea cu factorii care îl determină, pe de altă parte, se desprinde necesitatea de a se face distincția între tipurile de „efecte”. Bunăoară, „efectul ecologic” nu este altceva decât un „efect asupra mediului înconjurător” și, deci, avem de-a face cu un pleonasm când citim că o anumită măsură are, deopotrivă, „efect asupra echilibrului ecologic și mediului înconjurător”. La fel, se comite un pleonasm în fraze de acest fel: „Efectul de antrenare se propagă prin intercondiționările determinate de conexiunile acțiunilor simultane și succesive”. Aici este un cumul de erori: „propagarea” este însăși „antrenarea”, „legăturile” nu sunt altceva decât „conexiuni”, iar „acțiunile simultane și succesive” indică taman „intercondiționările”. Iată, deci, concret, „efectul” utilizării greșite, nu fără un anumit „efort”, a tezaurului lingvistic. Adică exact opusul unei folosiri „eficiente” a acestuia. (T.B.)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.