Insolvențele, la nivelul minim din ultimul deceniu

Insolvențele, la nivelul minim din ultimul deceniu

Numărul 34-35, 5-18 sept. 2017  »  Analize și sinteze

Coface a dat publicității rezultatele unei ample analize referitoare la dinamica insolvențelor din țara noastră. Prima constatare este aceea că numărul insolvențelor din primul semestru al anului 2017 este similar cu cel al anului trecut, și anume 4.442 de proceduri noi. În schimb, numărul companiilor cu cifra de afaceri de peste 1 milion euro care au intrat în insolvență în intervalul analizat a crescut cu aproape 20%, ajungând la 180 de firme.

Studiul relevă că numărul insolvențelor din prima jumătate a anului curent este la minimul ultimilor zece ani, însă pierderile generate creditorilor se află la cel mai ridicat nivel din perioada analizată. Paradoxul, și anume un minim al insolvențelor corelat cu un maxim al pierderilor cauzate mediului de afaceri, este explicat prin profilul firmelor. Mai exact, din totalul companiilor insolvente în primul semestru al anului curent, 20 de firme au avut venituri mai mari de 10 milioane euro în anul anterior, dintre care 11 desfășurau o activitate de distribuție, comerț sau furnizare de energie. Aceste companii au un nivel scăzut al activelor imobilizate și un grad de îndatorare foarte ridicat, ceea ce poate predispune creditorii la pierderi semnificative.

Gradul de îndatorare a companiilor care ulterior au intrat în insolvență a crescut constant, de la 72% în 2008, la aproximativ 97%, în 2016. Potrivit analiștilor Coface, această dinamică a fost determinată de acumularea de pierderi care au erodat nivelul capitalurilor proprii, aportul scăzut de capitalizare din partea acționariatului și necesitatea de suplimentare a datoriilor pentru a gestiona presiunile asupra lichidității.

Din cele 4.442 de companii insolvente în primul semestru al anului 2017, 2.244 companii au depus declarațiile financiare pentru activitatea desfășurată în anul 2016. Conform analizei Coface, una dintre principalele cauze care a alimentat riscul intrării în insolvență a fost creșterea accelerată a datoriilor mult peste avansul veniturilor, cuplată cu acumularea de pierderi din ce în ce mai mari.

În același timp, s-a remarcat o evoluție a veniturilor companiilor, în anii premergători insolvabilității. „Nivelul veniturilor firmelor a crescut puternic în ultimii 3-4 ani dinaintea intrării în insolvență, ca urmare a investițiilor semnificative. Cifra de afaceri medie din anul 2016 a fost de 4,57 milioane lei, cu 26% peste anul anterior și de aproape două ori peste cea din 2008. Cu toate acestea, companiile nu au folosit toate resursele pentru a se eficientiza, acumulând pierderi din ce în ce mai mari. Această dinamică a fost înregistrată ca urmare a evoluției gradului de îndatorare, care a generat o povară financiară tot mai importantă”, a declarat Eugen Anicescu, Country Manager, Coface România.

Totodată, creșterea valorii instrumentelor refuzate la plată cu aproape 50% în prima jumătate a anului curent, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior pare să fie, de asemenea, paradoxală, având în vedere că lichiditatea înregistrată la nivelul mediului de afaceri este la un maxim istoric. Conform studiului, valoarea însumată a trezoreriei companiilor din mediul de afaceri activ în România a evoluat constant de la impactul crizei financiare pe plan local, ajungând la 128 miliarde lei la finalul anului 2016, comparativ cu 78 miliarde lei în 2007. „Dacă sunt companii care beneficiază de numerar, iar insolvențele din primul semestru al anului curent rămân la un minim istoric, de ce înregistrăm o creștere a valorii instrumentelor refuzate la plată? Acest aparent paradox este explicat de accentuarea fenomenului polarizării veniturilor, profiturilor și a lichidității în rândul companiilor mari. Conform datelor, primele cele mai mari 1% dintre companiile active din România, aproximativ 5.000, concentrează 58% din lichiditatea întregului mediu de afaceri la finalul anului 2016, comparativ cu doar 43%, la finalul anului 2007. În concluzie, numerarul consolidat în întregul mediu de afaceri înregistrează într-adevăr o creștere, însă surplusul este concentrat în rândul firmelor mari. Comasarea numerarului în rândul firmelor mari este generată de accentuarea fenomenului polarizării din perspectiva veniturilor și profiturilor companiilor active în Romania. Astfel, cele mai mari 1.000 de companii generau la finalul anului 2016 o pondere de 50% din veniturile tuturor companiilor, un fenomen mai puțin vizibil în țările din regiune. Mai exact, 6 din 10 companii active în România înregistrează profituri, din care 75% sunt concentrate în cele mai mari 10% din companii. Pe de altă parte, 4 din 10 companii active înregistrează pierderi, în timp ce doar 42% sunt sunt concentrate în cele mai mari 10% din companii”, a precizat Iancu Guda, Services Director la Coface România.

Ce greșeli au făcut companiile care au intrat în insolvență?

Analizând evoluția situației financiare înregistrată în perioada 2008-2016 de companiile care au intrat în insolvență în primul semestru al anului curent, studiul semnalează câteva dintre cele mai comune greșeli:
  • lipsa de aliniere a orizontului activelor și pasivelor, prin finanțarea investițiilor pe termen lung prin resurse atrase pe termen scurt;
  • ciclul de conversie a banilor a înregistrat în mod constant valori pozitive, sursele de finanțare nefiind sustenabile;
  • pierderile realizate în mod constant au erodat din trezoreria firmelor respective;
  • structura fluxului de numerar nu a fost sustenabilă, în condițiile în care numerarul operațional a fost negativ, iar trezoreria a fost alimentată prin împrumuturi contractate de la instituții de credit;
  • investițiile nu au fost eficiente, deoarece acestea au determinat creșterea veniturilor, dar companiile au înregistrat pierderi în mod constant. Randamentul obținut a fost inferior costului de finanțare.

Sectoarele cu cele mai multe insolvențe: construcții și comerț

În majoritatea studiilor realizate de Coface, primele 10 sectoare care înregistrează cel mai mare număr al firmelor aflate în insolvență au rămas cu precădere neschimbate, singurele modificări fiind la nivel de ordine în cadrul topului, dar cu variații de una, maximum două poziții. Totuși, este pentru prima dată în ultimii cinci ani când comerțul cu ridicata sau cu amănuntul nu se află pe prima poziție din perspectiva numărului absolut al insolvențelor nou deschise.

Conform analizei, cele mai multe insolvențe deschise în primul semestru al anului curent au fost în construcții, respectiv 746, care par să treacă printr-o perioadă nefastă, volumul lucrărilor scăzând cu 8% în primele șase luni din 2017, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. Sectorul menționat este urmat de comerțul cu amănuntul (705 insolvențe în semestrul I 2017), comerțul cu ridicata și distribuție (660 de insolvențe).

Distribuția teritorială a insolvențelor

Studiul relevă că distribuția teritorială a cazurilor de insolvență în primul semestru al anului 2017 nu a suferit modificări importante față de situația existentă în aceeași perioadă a anului anterior. Zonele București, Sud-Est și Sud au rămas primele trei regiuni unde se înregistrează cel mai ridicat număr de insolvențe, în timp ce zonele Vest, Sud-Vest și Centru rămân pe ultimele poziții din acest punct de vedere.

Studiu Coface: Situația insolvențelor în România
Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.