Majorarea investițiilor în inteligența artificială (AI), concentrate mai ales în SUA, ar putea contribui cu 0,1% - 0,8% la creșterea PIB-ului global, dar ar putea de asemenea provoca mai multe divergențe între țările bogate și cele sărace, a avertizat directorul general al al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, transmite Reuters, preluată de Agerpres. „Dacă am reuși să obținem o astfel de impulsionare a creșterii, acest lucru ar fi extrem de important pe plan global. Riscul este să ajungem într-o lume unde există o creștere a productivității, dar și o sursă de divergențe în cadrul țărilor și între state”, a declarat șefa FMI la reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale de la Washington.

Și Pierre-Olivier Gourinchas, economistul șef al Fondului Monetar Internațional, susținea marți că expansiunea investițiilor din SUA în inteligența artificială (AI) ar putea fi urmată de fluctuații semnificative, așa cum s-a întâmplat în timpul bulei tehnologice (dot-com), dar este mai puțin probabil să fie un eveniment sistemic care să ducă la prăbușirea economiei americane sau mondiale. Există multe asemănări între bula cauzată de speculațiile excesive ale companiilor legate de internet la sfârșitul anilor 1990 și actualul boom AI, ambele perioade ducând la noi recorduri pe segmentul de capitalizare bursieră și câștiguri de capital, alimentând consumul și sporind presiunile inflaționiste, a declarat Gourinchas într-un interviu acordat Reuters.

Atunci, ca și acum, promisiunea tehnologiei noi, transformative, ar putea, în cele din urmă, să nu satisfacă așteptările pieței pe termen scurt și ar putea duce la o prăbușire a capitalizării bursiere. Dar, la fel ca în 1999, investițiile sunt efectuate de companiile tehnologice care dispun de fonduri masive în numerar, a explicat oficialul FMI.

Acesta a adăugat: „Acestea nu sunt finanțate prin datorii astfel încât, dacă există corecții pe piață, unii investitori și acționari vor înregistra pierderi. Dar efectele nu se propagă neapărat în sistemul financiar și nu afectează băncile”.

Companiile tehnologice investesc sute de miliarde de dolari în cipuri AI, centre de date, computere performante și infrastructură, într-o cursă pentru a lansa tehnologia care promite câștiguri masive de productivitate. Aceste câștiguri încă nu s-au obținut în economie, așa cum evaluările acțiunilor companiilor de internet de la sfârșitul anilor 1990 nu s-au bazat deseori pe veniturile actuale, ducând la bula tehnologică din 2000 și apoi la recesiunea din SUA, din 2001, a apreciat Gourinchas.

Dar actualul nivel al boom-ului AI este mai redus decât era dot-com, din 2022 creșterea investițiilor legate de AI fiind sub 0,4% din PIB-ul SUA, comparativ cu era dot-com când creșterea investițiilor a fost de 1,2% între 1995 și 2000, conform datelor FMI.

Deși impactul direct asupra stabilității financiare ar putea fi limitat, Gourinchas avertizează că există posibilitatea ca o corecție AI să ducă la modificarea încrederii și a toleranței la risc, ceea ce ar putea determina o reevaluare a activelor, punând presiune pe instituțiile financiare non-bancare.

„Dar nu este o legătură directă. Nu vedem legături masive pe segmentul datoriilor”, a adăugat Gourinchas.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)