O dezvoltare durabilă, care să implice creștere de productivitate și de competitivitate, se poate realiza, în primul rând, prin alocarea eficientă a capitalului în economie, susține prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea, citat de Agerpres. „Convergența economică nu implică doar un avans al veniturilor, ci și creșteri inerente ale prețurilor, în special, în cazul bunurilor netranzacționabile (mai ales ale serviciilor, care, în economia României, la fel ca și la nivel european, au o pondere semnificativă). Avantajul forței de muncă ieftine se disipează pe măsură ce procesul de convergență avansează și este oricum insuficient pentru a susține un avans economic consistent, rapid și durabil. Nu în ultimul rând, trebuie să avem în vedere faptul că transformările ireversibile ale economiei, așa cum sunt ele descrise de efectul Balassa-Samuelson, nu sunt scutite de riscuri. Un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă cazul Portugaliei. Reis (2013) oferă o analiză detaliată a economiei Portugaliei înainte și după criza financiară, încercând să explice cauzele performanței economice modeste din perioada 2000 – 2012”, scrie oficialul BNR, în articolul „Considerente teoretice și empirice privind procesul de convergență și evoluția cursului real de schimb din perspectiva efectului Balassa-Samuelson”.

Potrivit acestuia, în intervalul respectiv, Portugalia a înregistrat o evoluție mai slabă decât cea a Statelor Unite în timpul Marii Depresiuni sau a Japoniei în „deceniul pierdut”.

„Potrivit lui Reis (2013), această situație a survenit pe fondul unor circumstanțe descrise de aprecierea cursului real de schimb, creșterile salariale accelerate, direcționarea ineficientă a capitalului în economie, expansiunea sectorului non-tradable, diminuarea productivității totale a factorilor, acumularea excesivă a datoriei externe și lipsa unor reforme preventive în sistemul de pensii. Așadar, transformările economice descrise de efectul Balassa-Samuelson trebuie să fie însoțite de politici economice adecvate, pentru a evita o performanță slabă a economiei, cum a fost cazul Portugaliei”, explică Leonardo Badea.

Prim-viceguvernatorul BNR subliniază faptul că îmbunătățirea productivității și alocarea eficientă a capitalului sunt factorii cheie ce preiau rolul de motor al îmbunătățirii competitivității externe și al menținerii unui ritm ridicat de convergență.

Totodată, acești factori sunt fundamentali pentru investițiile orientate predominant către producția de bunuri tranzacționabile. Eventuale deprecieri ale cursului nominal de schimb pot avea doar efecte limitate, întrucât determină concomitent și externalități negative, precum inflație, creșterea incertitudinii sau creșterea poverii asociate datoriei publice și private.

Pe de altă parte, deprecierea nominală a cursului de schimb nu implică automat pe termen scurt și mediu o îmbunătățire a competitivității externe, dacă aceasta nu este însoțită de creșteri de productivitate.

„Așa cum sublinia Paul Krugman, există o capcană a interpretării simpliste a problemelor legate de creșterea productivității și a competitivității. În Competitiveness: A Dangerous Obsession (1994), el aprecia: «Să presupunem că o țară constată că, deși productivitatea sa este în continuă creștere, poate reuși să exporte doar dacă își devalorizează în mod repetat moneda, vânzându-și exporturile din ce în ce mai ieftin pe piețele mondiale. Atunci nivelul său de trai, care depinde de puterea sa de cumpărare, atât față de importuri, cât și față de bunurile produse pe plan intern, ar putea de fapt să scadă». Astfel, devine esențial să înțelegem că o dezvoltare durabilă, care să implice creștere de productivitate și de competitivitate, se poate realiza, în primul rând, prin alocarea eficientă a capitalului în economie”, a arătat Badea.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)