Datele conținute în recentul comunicat al Institutului Național de Statistică referitoare la evoluția PIB pe primul semestru al anului în curs oferă numeroase elemente strict necesare pentru identificarea unor tendințe care prezintă un incontestabil interes la scara întregului nostru mediu de business.

Dintre toate acestea se remarcă ponderile principalelor ramuri ale economiei la formarea produsului intern brut. De aici, se deschid multiple căi de cercetare ca fundament pentru decizii esențiale de politici publice. Și aceasta, deoarece actualele „pachete de măsuri” la nivel național nu pot ignora căile și mijloacele de asigurare a echilibrului structural, relativ și nu absolut.

Dacă ne ocupăm, înainte de toate, de capitolul consacrat resurselor, constatăm lesne că ponderea industriei la formarea PIB a ajuns la cel mai coborât nivel din ultimii ani. Bunăoară, în urmă cu un deceniu, această pondere se situa în jur de o pătrime, acum s-a diminuat la 16,1%.

Nu este posibil să evaluăm corect o asemenea contracție în condițiile în care facem abstracție de dinamica valorii adăugate, de alte modificări structurale în intervalul evocat, mai ales de faptul că volumul producției industriale a crescut de peste două ori. În același timp, sectorul IT care, evident, a preluat o serie de funcții de natură industrială și-a mărit semnificativ ponderea la crearea PIB, ajungând în prezent la 7,4%.

Aceste procese și fenomene îndreptățesc, pe deplin, următoarea întrebare: evoluțiile înregistrate ne apropie sau ne îndepărtează de realizarea optimului economico-social raportat la economia noastră națională, în totalitatea ei?

Reamintim că pe ansamblul Uniunii Europene, ponderea industriei la formarea PIB este aproximativ aceeași ca în cazul României, însă datele și faptele se cer examinate din mai multe unghiuri, atât în ceea ce privește aspectul cantitativ, cât și cel calitativ. Este vorba despre însăși structura industriei, respectiv ponderile diferitelor subramuri, despre măsura în care sunt încorporate cele mai noi și avansate tehnologii, despre competitivitatea produselor și despre multe altele.

Desigur, politicile publice pot să influențeze în bine procesele de modernizare a structurii economiei și structurii industriei, însă rolul piețelor a fost și rămâne decisiv. Posibilitățile de fructificare optimă a avantajelor comparative și competitive sunt determinate de oferta și cererea interne și, de la caz la caz, de cele externe. Remarca este valabilă pentru întreaga structură a PIB care, evident, indică și finalitatea socială a acțiunii piețelor. Se impune, deci, luarea în considerare a activităților utile, inclusiv din sfera socială, astfel încât mecanismele de optimizare să funcționeze coordonat și concordant.

Toate aceste principii, criterii, corelații etc. se pot rezuma prin formula maximizării gradului de satisfacere a cererii solvabile și, în strânsă legătură cu aceasta, prin minimizarea cheltuielilor. Sub aspect pur matematic, nu se poate opera simultan cu ambele metode, însă conexiunile sunt mai mult decât clare. Nu este o temă pur teoretică. Politicile publice fiscal-bugetare, monetare, investiționale, de mediu, de protecție socială pot fi optimizate, practic, în special prin viziuni macro, asupra economiei naționale ca un ansamblu unitar. Din această perspectivă, se cer evaluate adecvat și actualele măsuri de corecție a deficitelor gemene, bugetar și comercial.

Luată separat, nicio măsură de tipul celor evocate nu se fundamentează ca un demers în sine. Fără conexiunile de ordin obiectiv orice plan, orice program reprezintă o simplă înșiruire de bune intenții. Riscurile, incertitudinile, preocupările, dar mai ales oportunitățile din prezent și din viitorul previzibil ni se înfățișează, la rândul lor, ca un complex sistemic, iar contracararea a ceea ce este negativ devine posibilă, realistă prin mai buna potențare a ceea ce este pozitiv, respectiv valorificarea oportunităților. Este, de fapt, o definiție cu un corespondent direct și indirect în zona modalităților practice de obținere a optimului economico-social. 

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)