Băncile centrale sunt așteptate să contribuie la continuarea tendinței de apreciere a aurului în acest an, grație achizițiilor lor de metal galben prin care să își diversifice rezervele dincolo de dolar, pe fondul riscurilor care decurg din politicile președintelui SUA, Donald Trump, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Invazia rusească din Ucraina, din 2022, a oferit primul catalizator pentru achizițiile de aur ale băncilor centrale, care între timp au cumpărat peste 1.000 de tone de aur pe parcursul unui an, adică dublu față de media anuală din precedentul deceniu.

Potrivit unei estimări a Consiliului Mondial al Aurului (WGC), în ultimul trimestru din 2024, când Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale americane, achizițiile de aur ale băncilor centrale au înregistrat un salt de 54% în ritm anual, până la 333 de tone.

„Băncile centrale din statele emergente păstrează în prezent aproximativ 10% din activele lor în aur. Ar trebui să păstreze 30% din activele lor în aur”, susține analistul BofA, Michael Widmer. Asta ar însemna ca băncile centrale să își majoreze rezervele de aur cu aproximativ 11.000 de tone, analistul adăugând că incertitudinea cu privire la politica economică americană va persista timp de mai mulți ani. „Din perspectiva băncilor centrale, incertitudinea înseamnă stimulente mai mici pentru a adăugat titluri de stat emise de Trezoreria americană în portofoliile lor și mai multe stimulente pentru a reduce ponderea dolarului”, a precizat Michael Widmer.

Titlurile de stat emise de Trezoreria americană și dolarii de care este nevoie pentru a cumpăra titlurile de stat americane au concurat anterior cu aurul pentru statutul de active de refugiu. Însă politicile tarifare ale lui Trump și războaiele comerciale globale, precum și modul în care liderul de la Casa Albă a abordat războiul din Ucraina și a pus sub semnul întrebării alianța veche de decenii cu Europa, au dat peste cap ordinea mondială.

„Acele bănci centrale care aveau mai puțin aur în rezervele lor vor căuta să adauge mai mult. Cererea de aur venită în acest an din partea băncilor centrale ar putea să fie cea mai ridicată din ultimele decenii”, a spus o sursă care vinde aur către băncile centrale.

Teama de o spirală inflaționistă, care ar putea apărea pe măsură ce companiile vor transfera tarifele pe seama consumatorilor pentru a-și proteja marjele de profit, precum și a muncitorilor care vor cere salarii mai mari, ar putea impulsiona și mai mult rolul aurului de depozitar de valoare și avuție.

Băncile centrale sunt a treia mare categorie de cumpărători de aur, după sectoarele bijuteriilor și investițiilor, fiind responsabile pentru aproximativ 23% din consumul mondial de metal galben. În mod obișnuit, achizițiile de aur ale băncilor centrale sunt influențate de evoluția prețurilor, cumpărând când prețul scade și reducând achizițiile când prețurile cresc.

Analiștii sunt de părere că, pe fondul estimărilor referitoare la o creștere continuă a prețurilor la aur, este puțin probabil ca băncile centrale să își amâne achizițiile de metal galben. Totuși, băncile centrale ar putea alege să nu își dezvăluie achizițiile de aur, deoarece Trump a amenințat că va impune tarife acelor țări care își reduc în mod activ dependența de dolari.

Datele oficiale publicate de Fondul Monetar Internațional reflectă doar 34% din estimările WGC privind cererea totală de aur venită în 2024 din partea băncilor centrale.

De asemenea, cifrele WGC arată că, în lunile ianuarie și februarie 2025, băncile centrale au adăugat 44 de tone la rezervele lor de aur, cei mai mari cumpărători fiind băncile centrale din Polonia și China.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)